Organizaţia Mondială a Sănătăţii a raportat peste 3.400 de cazuri confirmate de variola maimuței şi un deces. Aceste cifre s-au înregistrtat până miercurea trecută, cele mai multe fiind în Europa.

Informațiile au fost furnizate de agenţia sanitară a ONU într-un comunicat publicat luni, potrivit Reuters.

OMS a mai precizat că, din 17 iunie, 1.310 de noi cazuri au fost raportate agenţiei, alte opt ţări raportând în premieră cazuri de variola maimuţei.

Variola maimuţei nu reprezintă pentru moment o urgenţă sanitară globală, a apreciat OMS săptămâna trecută, deşi directorul agenţiei sanitare, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a precizat că este profund îngrijorat în legătură cu acest focar global.

Asigurările OMS: Nu a atins la acest moment stadiul de urgenţă sanitară mondială

Şeful OMS a precizat că focarul global de variola maimuţei este o ameninţare sanitară a cărei evoluţie este foarte îngrijorătoare, însă nu a atins la acest moment stadiul de urgenţă sanitară mondială, transmite agenţia AFP.

„Pentru moment, evenimentul nu constituie o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, care este cel mai înalt nivel de alertă al OMS”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit unui comunicat oficial difuzat în urma unei reuniuni la nivel de experţi pe această problemă.

Variola maimuţei se răspândeşte prin contact fizic apropiat. Deşi boala are potenţialul de a deveni mortală, ea este totuşi o boală tratabilă, însă produce la un moment dat o fază de erupţii cutanate care pot fi deranjante.

Variola maimuţei a dezvoltat un număr surprinzător de mare de mutații

Potrivit unui studiu realizat recent în Portugalia, agentul patogen care provoacă actuala epidemie de variola maimuţei a dezvoltat un număr surprinzător de mare de mutații. Autorii unui studiu portughez publicat în revista Nature Medicine, bazat în principal pe analiza cazurilor detectate în Portugalia, au aratat că, în momentul de față, există aproximativ 50 de diferenţe care declanşează variola maimuței, comparativ cu virusurile înrudite care circulau în 2018 şi 2019.

Acest lucru înseamnă de 6 până la de 12 ori mai multe mutaţii decât s-ar fi aşteptat experţii în genetică pentru acest tip de patogen, conform estimărilor preliminare.

Secvenţa divergentă din ADN-ul virusului ar putea fi un semnal care anunţă o evoluţie accelerată a acestui agent patogen. Experţii în genetică au explicat până acum despre o dezvoltare fundamentală mai degrabă lentă a acestui tip de virus, mai ales atunci când aceasta era comparată cu mutaţiile numeroase suferite de SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19.