Creștere alarmantă a numărului de mame adolescente în România

În anul 2022, ponderea nou-născuților care provin din mame adolescente, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani a înregistrat o creștere de 13,5% comparativ cu anul 2013.

Experții în sănătate publică subliniază preocupările legate de fenomenul denumit „copii cu copii”, care are consecințe semnificative atât asupra sănătății tinerelor mame, cât și asupra viitorului lor social și economic.

Dr. Diana Mihai, medic primar în obstetrică-ginecologie, evidențiază riscurile medicale legate de sarcinile la o vârstă fragedă.

 „Complicațiile precum eclampsia, infecțiile și nașterea prematură pun în pericol atât viața mamei, cât și a copilului. Mai mult, aceste sarcini nedorite întrerup adesea educația fetelor și le limitează oportunitățile economice viitoare”.

Cauzele acestui fenomen sunt variate și complexe, incluzând lipsa educației sexuale în școli, accesul restricționat la servicii de sănătate reproductivă, în special în mediul rural, stigmatizarea și obstacolele culturale, precum și sărăcia și inegalitățile sociale.

Pentru a aborda această problemă, specialiștii sugerează implementarea unor programe cuprinzătoare de educație sexuală în școli, garantarea accesului gratuit și confidențial la servicii de sănătate reproductivă pentru adolescente, desfășurarea de campanii de informare despre metodele contraceptive disponibile și implicarea comunității, inclusiv a părinților și profesorilor, în promovarea sănătății reproductive.

În prezent, există o gamă diversificată de metode contraceptive, cu rate de eficiență cuprinse între 72% și 99%. Printre opțiunile cu o eficiență ridicată se regăsesc implantul, steriletul hormonal, steriletul din cupru și sterilizarea permanentă.

Educația sexuală, introdusă în mai multe țări europene

În numeroase țări, inițiativele guvernamentale au condus la o îmbunătățire considerabilă a educației sexuale și a accesului la metode contraceptive. De exemplu, în Olanda a fost lansată o campanie în care femeile care au suferit un avort au beneficiat de consiliere din partea medicilor ginecologi referitoare la metodele contraceptive adecvate pentru ele. Pacientele, în special cele cu venituri reduse, au avut ocazia să opteze gratuit pentru sterilet, un dispozitiv cu un efect contraceptiv de până la cinci ani. Studiile au arătat că o treime dintre femeile consiliate au ales să încerce această metodă.

În concluzie, tratarea problemei mamelor adolescente necesită o strategie cuprinzătoare care să integreze educația, accesul la servicii medicale și modificarea mentalităților sociale. Doar prin colaborarea autorităților, organizațiilor non-guvernamentale și societății civile, România poate spera să contracareze această tendință îngrijorătoare și să asigure un viitor mai luminos pentru tinerele generații.