Stocul de spaţii de birouri din București a ajuns, anul trecut, la aproape 2,7 milioane de metri pătrați, în creștere cu 12% comparativ cu anul precedent. Alți 700.000 de metri pătrați ar putea fi livrați în următorii doi ani, adică un plus de 25% la stocul actual de birouri, potrivit Colliers.
Acest plus de 25% la stocul actual va crește competiția pentru atragerea de noi chiriași, arată raportul anual lansat de compania internațională de real estate Colliers. Chiriașii vor fi astfel într-o poziție de forță în negocieri, iar rata de neocupare este estimată să urce ușor, la 12-13%, până la sfârșitul acestui an.
Peste 365.000 de metri pătrați au fost închiriați în 2019, în creștere cu aproximativ 12% față de anul precedent, ca urmare a expansiunii chiriașilor existenți, a intrării de noi chiriași pe piață sau a relocării anumitor chiriași în clădiri moderne de birouri. Totodată, au fost semnate contracte de închiriere pentru alți 144.000 de metri pătrați în clădiri care vor fi livrate în 2020 și în anii următori.
Suprafața noilor spații de birouri livrate în 2019 a fost de aproximativ 286.000 metri pătrați, aproape dublu față de cei 150.000 de metri pătrați livrați în 2018, dar sub estimarea inițială a consultanților Colliers, de 360.000 de metri pătrați, deoarece două proiecte mari au fost amânate pentru acest an.
Care au fost zonele cele mai interesante pentru investitori
Zona de Centru-Vest a Capitalei a fost, de departe, cea mai activă, cu aproape 100.000 de metri pătrați de spații noi de birouri în 2019, ceea ce înseamnă peste o treime din livrări. Rămâne crescut interesul și pentru dezvoltări office în centrul Capitalei, în zona CBD (Central Business District) sau în aria Floreasca – Barbu Văcărescu. Cel mai mare proiect livrat a fost sediul Renault, construit de Globalworth în zona de vest (47.000 mp), urmat de Business Garden Bucharest (peste 41.000 mp), realizat de Vastint, și Expo Business Park (peste 38.000 mp), din zona Piaţa Presei-Expoziţiei, dezvoltat de Portland Trust.
În afara Bucureştiului, în 2019 au fost livrate proiecte totalizând 94.000 de metri pătraţi, trei sferturi fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (37.000 mp) și în Timişoara (35.000 mp), urmate de Brașov (15.000 mp) și Iași (7.000 mp). Anul acesta stocul de spaţii de birouri este estimat să crească cu 150.000 de metri pătrați în cele patru orașe.
Estimările pentru anul 2020
2020 se anunță un an bun pentru piața de birouri, consultanții Colliers estimând o cerere în jur de 320.000 de metri pătrați, dintre care 120.000 de metri pătrați suprafață netă. La fel ca în anii trecuți, companiile de IT și cele de servicii financiare vor fi principalii vectori ai cererii și în 2020.
”Valul de livrări din 2019 se reduce anul acesta la 200.000 de metri pătrați, dar cu o revenire spectaculoasă în 2021, când dezvoltatorii promit aproximativ 500.000 de metri pătrați, un maxim istoric. Astfel, crește competiția între dezvoltatori, dar și între aceștia și proprietarii de clădiri moderne, care au pierdut prin relocări, doar anul trecut, chiriași care ocupau 140.000 de metri pătrați. Chiriașii vor fi cei care se vor bucura de oportunități, pentru că Bucureștiul începe să devină o piață a chiriașilor de clădiri de birouri. Va crește competiția pentru atragerea de noi chiriași, inclusiv în detrimentul proprietarilor de clădiri mai vechi, unele aflate în poziții foarte bune, dar care au fost construite de dezvoltatori fără experiență și care nu au investit în îmbunătățiri tehnice. Rata de neocupare ar putea ajunge la 12-13%, în creștere față de 10,5% în 2019”, explică Sebastian Dragomir, Partner & Head of Office Advisory Colliers International.
Chiriile pentru birouri se mențin relativ stabile, la 18 euro pe metru pătrat în București în clădirile premium din cele mai bune zone (și o medie în zona a 14 euro pe metrul pătrat), respectiv între 11 – 14,5 euro pe metru pătrat în alte centre din țară. România are un randament investițional de 7% pentru cele mai bune clădiri de birouri (cu potențial să coboare în 2020), în timp ce în țările din regiune randamentele se situează chiar și cu 3 puncte procentuale mai jos: 4% în Praga, 4,5% în Varșovia și 5% în Budapesta.
Investițiile în clădirile de birouri au ajuns la un grad de maturitate crescut
Din perspectiva proprietarilor, normalizarea activității se realizează într-un moment în care livrările încetinesc, 2020 având programate livrări de aproximativ 200.000 metri pătrați. 2021 arată însă mult mai aglomerat, promisiunile dezvoltatorilor totalizând aproximativ jumătate de milion de metri pătrați în noi suprafețe închiriabile. Având în vedere realitățile pieței, consultanții Colliers se așteaptă ca o mare parte din aceste livrări programate în 2021 să fie amânate, mai ales dacă dezvoltatorii nu vor reuși să găsească chiriași ancoră.
Investițiile în clădirile de birouri din România au ajuns la un grad de maturitate crescut, iar, în prezent, principalii diferențiatori țin de calitate. Dezvoltatorii imobiliari acordă o atenție sporită mediului înconjurător prin dezvoltarea de proiecte sustenabile, eficiente din punct de vedere al consumului de energie și apă, pentru care obțin certificări verzi care atestă niveluri tot mai înalte. În completarea acestora, standardul WELL vine și îndreaptă atenția de la impactul clădirilor asupra mediului construit la impactul pe care acestea îl au asupra sănătății și stării de bine a oamenilor care le ocupă. În România, acest fenomen este în fază incipientă, iar Colliers International este prima companie de consultanță imobiliară cu o echipă de specialiști WELL; compania a obținut precertificarea WELL pentru clădirile 2 și 3 ale proiectului Campus 6 dezvoltat de Skanska.
Standardul WELL Building este primul sistem care asigură o interacțiune sănătoasă a ocupantilor unei clădiri cu spațiul în care trăiesc; a fost lansat în 2014 în SUA de către International WELL Building Institute, fiind conceput în așa fel încât să completeze sistemele de certificare verde precum LEED sau BREEAM. Spațiile certificate WELL sunt proiectate să îmbunătățească nutriția, activitatea fizică, dispoziția, modelele de somn, productivitatea și performanța oamenilor care lucrează, trăiesc sau merg la cumpărături în ele; calitatea aerului și a apei potabile, calitatea luminii naturale și artificiale ar trebui optimizate, iar spațiul ar trebui să fie mai confortabil pentru a susține sănătatea cognitivă și emoțională prin design și tehnologie.