Din prețul unui pachet de țigări clasice 15 lei merg la stat. În schimb, în cazul noilor produse din tutun – cel care se consumă prin încălzire- doar 5 lei ajung la buget. Așadar, fiecare pachet de produse din tutun încălzit vândut în locul unui pachet de țigări înseamnă circa 10 lei mai puțin la bugetul de stat.

În cele mai mari piețe de produse din tutun încălzit din lume, Japonia și Coreea de Sud, guvernele au crescut semnificativ acciza la produsele din tutun încălzit – până la 80-90% din acciza la țigarete – pentru a garanta veniturile bugetare. Măsuri similare au fost implementate și în Europa, în Ucraina, Slovacia și Bulgaria.

Din acest punct au plecat cele două articole publicate de Capital săptămâna trecută. Astăzi prezentăm și poziția companiilor din industria de profil care acționează pe piața românească. Ordinea în care le prezentăm răspunsurile, este aceea dimensiunii afacerii fiecărei firme. Iar asta reiese din contribuțiile la bugetul de stat.

BAT susține creșterea taxării produselor din tutun încălzit

Cel mai mare jucător de pe piața românească de tutun este British American Tobacco (BAT), cu o cotă de aproximativ 53%. BAT comercializeaza pe piață tutun încălzit sub brandul glo. BAT a plătit, în 2020, aproximativ 9,4 miliarde de lei statului român, în creștere cu mai mult de 500 de milioane de lei față de anul precedent.

Din răspunsurile pe care le-au trimis redacției Capital rezultă că reprezentanții companiei în România susțin creșterea taxelor pentru tutunul încălzit. ”În 2021, taxele aplicate produselor din tutun încălzit vor rămâne aproape neschimbate, deși ele sunt taxate de cinci ori mai puțin decât țigările. Pe măsură ce tot mai mulți români fac trecerea spre produse cu potențial de risc redus și veniturile din acciza aplicată țigărilor se reduc, e necesară creșterea taxării și pentru aceste noi produse – țigări electronice și produse care încălzesc tutunul”, au explicat reprezentanții BAT pentru Capital.

Cei de la BAT spun că ”alte țări în care piața produselor care încălzesc tutunul a crescut – cum ar fi Ucraina, Slovacia, Ungaria, Japonia și Coreea de Sud – au reacționat rapid pentru a preveni scăderea veniturilor din acciză: în multe dintre aceste țări acciza produselor care încălzesc tutunul este egală sau aproape egală cu cea pentru țigarete. Totuși, sperăm că autoritățile române vor face creșteri moderate și, mai important, etapizate, pe modelul de succes implementat în cazul țigaretelor, unde a existat un calendar anual de creștere a accizei”.

Unde se plasează România la nivel european

I-am întrebat pe cei de la BAT și unde se plasează România la nivel european când vine vorba de taxarea tutunului încălzit. Reprezentanții companiei ne-au explicat că ne aflăm ”în coada clasamentului european în ceea ce privește nivelul accizei aplicate produselor din tutun încălzit comparativ cu țigaretele. Din cele 22 de state membre UE în care sunt comercializate produse din tutun încălzit, România se află pe locul 16 după nivelul accizei percepute și la distanță mare față de țări ca Franța, Spania sau Portugalia. Astfel, nivelul accizelor în Franța este de 65% din nivelul accizei percepute țigaretelor, de 3 ori mai mare decat în Romania, unde acest procent este de circa 22%”.

Reprezentanții BAT în România spun că sunt mai multe state europene în care au loc dezbateri care vizează creștere nivelului accizelor aplicate produselor din tutun încălzit. Dezbaterile au loc pe fondul evoluției pozitive a cotei de piață a acestora, cel mai apropiat exemplu fiind cel al Poloniei.

Peste 250 de milioane de euro în plus pentru stat

Cu toate acestea, cei de la BAT specifică faptul că produsele din tutun încălzit ar trebuie taxate mai puțin decât țigaretele clasice: ”Pentru că au potențialul de a reduce riscurile asociate fumatului, este extrem de important ca aceste produse noi să fie taxate mai puțin decât țigările tradiționale. De aceea credem că trebuie căutate soluții care să echilibreze nevoia de creștere a veniturilor bugetare cu cea de continuare a investițiilor în aceste produse”.

În ceea ce privește bugetul statului, reprezentanții companiei spun că anul acesta autoritățile vor încasa cu un leu mai mult pentru fiecare pachet de țigări vândut. ”Tutunul a fost întotdeauna un sector extrem de profitabil pentru bugetul de stat. În 2021, statul va încasa cu circa 1 leu mai mult pe fiecare pachet de țigări. Acciza la țigarete a crescut la 546 de lei pe mia de bucăți începând cu 1 ianuarie 2021 și va crește din nou la 564 de lei doar 3 luni mai târziu, de la 1 aprilie. Astfel, în 2021, accizele la țigarete cresc cu circa 10% față de nivelul de la 1 ianuarie 2020, când statul percepea o acciză de 503 lei pe mia de bucăți”, explică reprezentanții BAT.

Estimările arată că în România se vând aproximtiv 25 de miliarde de țigări anual, adică 1,25 de miliarde de pachete. Asta înseamnă că statul va încasa în acest an cu peste 255 de milioane de euro în plus de la industria tutunului. Anul trecut încasările au ajuns la aproximativ 3,4 miliarde de euro.

Nevoia de predictibilitate

Reprezentanții companiei mai spun că au nevoie de predictibilitate din partea autorităților românești: ”Cum anul 2021 va fi probabil unul chiar mai dificil din punct de vedere economic, înțelegem nevoia Guvenului de a identifica orice sursă potențială de venituri la bugetul de stat. Cu toate acestea, trebuie să spunem că avem nevoie de predictibilitate fiscală pentru a putea continua investițiile și menține un întreg lanț de distribuție și aprovizionare care, în cazul nostru, numără peste 25.000 de locuri de muncă”.

BAT este al doilea cel mai mare jucător pe piața produselor din tutun încălzit din Români. BAT a investit la nivel global miliarde de euro în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea categoriei de produse cu potențial de risc redus, iar în 2017, România a devenit prima piață din UE și a șasea din lume unde BAT a lansat glo, produsul care încălzește tutunul din portofoliul companiei. Acum glo este prezent în țări din întreaga lume, precum Japonia, Coreea de Sud, Canada, Elveția, Italia sau Germania.

Poziția JTI, al doilea jucător din piață

Al doilea jucător de pe piața tutunului din România, din punct de vedere al sumelor plătite către stat, este Japan Tobacco Internațional (JTI). ”Pentru datele raportate în 2019, 78% din cifra de afaceri a JTI reprezintă accize, TVA și alte taxe, mai precis 4,2 miliarde lei. Profitul celor două entități cu care JTI activează în România, JTI Trading și JTI Manufacturing a fost în 2019 de peste 543 milioane lei. Pentru 2020, cifrele sunt în creștere”, ne-a explicat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

I-am întrebat și pe cei de la JTI ce părere au despre situația accizării tutunului încălzit. Trebuie specificat că JTI nu are astfel de produse, compania preferând să promoveze țigaretele electronice electronice.

”La produsele cu tutun încălzit, în România există acciza nearmonizată, care nu face obiectul actualei Directive a taxării tutunului. Sunt state membre UE care accizează acest produs (și lichidul cu nicotină pentru țigarete electronice) și state care nu accizează deloc, iar nivelul diferă de la un stat la altul. La începutul anului trecut a existat o propunere a unui competitor, de creștere accelerată a accizei la acest produs, iar Ministerul Finanțelor a chemat toate companiile să dezbată acest aspect. Însă discuțiile nu au fost finalizate. Amendamentul pe care îl menționați (am întrebat reprezentanții companiilor despre amendamentul care prevedea creșterea accizei la tutunul încălzit și care a fost depus în toamna anului trecut în Parlament de către grupul PSD din Camera Deputaților – n.r.) a fost introdus în Comisia pentru buget de la Camera Deputaților (decizională), dar industria nu a fost invitată la dezbateri publice și, din câte am înțeles, textul a fost retras pentru că nu s-ar fi respectat principiul bicameralismului”, ne-a explicat Gilda Lazăr.

Lipsa de predictibilitate, o amenințare pentru industrie

Ea spune că pentru JTI ar fi foarte importantă predictibilitatea din partea autorităților pentru această piață: ”Pentru noi ar fi mult mai important să discutăm cu autoritățile despre adoptarea unui nou calendar de accizare la țigarete, aplicabil din anul 2022. Actualul calendar (2017-2022) va expira după ce, în luna aprile a acestui an, acciza totală va atinge 115 euro (563,97 lei) pe mia țigarete, nivel de la care cerința Directivei 64/2011 privitoare la incidența acestei taxe în prețul mediu ponderat (60%) nu se mai aplică. Așa cum am precizat, predictibilitatea fiscală și stabilitatea legislativă sunt foarte importante pentru acest sector economic, dar și pentru bugetul de stat”.

De asemenea, Gilda Lazăr ne-a explicat și faptul că ”principalele amenințări pentru piața legală sunt reprezentate de comerțul ilegal, lipsa de predictibilitate legislativă și fiscală și tendințele de suprareglementare promovate de diverși activiști anti-tutun”.

Philip Morris, liderul pieței de tutun încălzit

Cu contribuții la bugetul de stat de 2,3 miliarde de lei în 2019, Philip Morris International (PMI) este al treilea jucător din piața tutunului. PMI România a avut, în 2019, o cifră de afaceri de 3,33 de miliarde de lei și un profit de 354 de milioane de lei.  Pentru a înțelege și nota în care vin răspunsurile PMI, specific faptul că prin Iqos ei domină piața produselor de tutun încălzit din România. Dragoș Bucurenci, director de comunicare al PMI România, a răspuns din partea companiei la întrebările Capital.

El spune că PMI se află ”într-un proces de transformare a industriei tutunului, la baza căruia stă viziunea noastră ambițioasă de a construi un viitor fără fum. PMI a făcut progrese uriașe în demersul său de înlocuire a țigaretelor cu produse care reprezintă o alegere mai bună pentru acei adulți care altfel ar continua să fumeze, așa cum este cazul produsului IQOS. Acest demers este în beneficiul fumătorilor, al sistemului de sănătate publică și al societății în general”.

O treime dintre români fumează

Reprezentantul PMI spune, citând rezultatele unei cercetări a Global Adult Tobacco Survey din 2018, că aproximativ 30% dintre români fumează țigarete. El susține că PMI este singura companiei care susține ca toți fumătorii adulți să renunțe la fumat, iar dacă nu o pot face să treacă la un produs care este dovedit științific mai bun. Adică la tutun încălzit, în cercetarea căruia PMI spune că a investit peste 7 miliarde de dolari până acum.

În susținerea afirmației că tutunul încălzit este mai puțin dăunător, Dragoș Bucurenci spune că ”în iulie 2020, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a autorizat comercializarea sistemului de încălzire a tutunului IQOS în SUA ca produs din tutun cu risc modificat, cu informații despre expunerea redusă la subtanțe toxice și potențial toxice. În acordarea autorizării, FDA a recunoscut că emiterea acestei decizii este „adecvată pentru promovarea sănătății publice” și „se așteaptă să fie benefică pentru sănătatea populației în ansamblu”. IQOS este primul și singurul produs electronic destinat consumului de nicotină care a primit această autorizație din partea FDA”.

În ceea ce privește tema creșterii accizei pentru produsele din tutun încălzit, Dragoș Bucurenci spune că acestea ar trebui taxate în funcție de riscurile la care sunt supuși consumatorii. ”Credem că produsele din tutun și cu nicotină ar trebui taxate în funcție de riscurile la care acestea îi expun pe consumatori. Țigaretele combustibile, fiind cele mai utilizate produse și reprezentând totodată cea mai dăunătoare formă de consum a nicotinei, ar trebui să fie impozitate cu cel mai ridicat nivel și semnificativ peste produsele inovatoare, care nu implică arderea tutunului. Creșterea taxelor la produsele din tutun încălzit ar descuraja fumătorii români să treacă la alternativele pe care rezultatele cercetării științifice le-au dovedit a fi mai bune. Acest lucru este în detrimentul viitorului sănătății publice”, explică reprezentantul PMI.

Atac la BAT

În răspunsul dat de Bucurenci la întrebările adresate apare și un atac direct la adresa concurenților de la BAT. ”Suntem la curent cu reportajele media și informațiile publice care sugerează faptul că BAT, concurentul nostru, a făcut lobby pentru creșterea accizelor la produsele din tutun încălzit. Procedând astfel, solicitarea BAT pare menită să submineze dezvoltarea categoriei produselor din tutun încălzit, care în prezent îi ajută cu succes pe consumatori să renunțe la țigarete. O categorie în care compania BAT este, de asemenea, prezentă, dar probabil mai puțin angajată și hotărâtă. O astfel de solicitare protejează de facto segmentul țigaretelor și încetinește transformarea industriei către punerea la dispoziția consumatorilor a unei oferte mai atractive de produse alternative, mai bune (tutun încălzit, țigarete electronice și produse moderne cu nicotină destinate consumului pe cale orală)”, spune Dragoș Bucurenci.

Reprezentantul PMI mai spune că dezvoltarea producției de tutun încălzit necesită investiții semnificative. ”Pentru a deveni un centru de excelență în România, am investit în producția de produse din tutun încălzit  peste 500 de milioane de euro, în plus față de cele 7 miliarde de dolari investite până în prezent de companie la nivel internațional în cercetarea și dezvoltarea produselor fără fum. Comercializarea acestor produse necesită o schimbare importantă pentru fumătorii adulți actuali, care au nevoie de sprijin în demersul lor de a trece la alternative mai bune față de țigarete”, explică Bucurenci.

Raportarea la Europa

În ceea ce privește raportarea taxării acestor produse la alte state din Europa, reprezentantul PMI are în continuare o atitudine diferită față de cei de la BAT. ”

”Conform celor mai recente informații disponibile, tratamentul fiscal al produselor din tutun încălzit în România este în prezent foarte bine aliniat cu politicile puse în aplicare în acest domeniu de majoritatea celorlalte state membre ale UE. În prezent, 22 state membre UE reglementează în scopuri fiscale produsele din tutun încălzit. Dintre acestea, 16 state membre din UE și Marea Britanie au creat o categorie separată de accize în cadrul Codului fiscal, la fel ca în cazul României. 14 din cele 16 state membre din UE și Marea Britanie, care au creat această categorie de accize dedicată pentru produsele din tutun încălzit, aplică o acciză complet specifică și utilizează greutatea tutunului ca bază de impozitare, așa cum este cazul și în România. Dacă dorim să comparăm accizele aplicabile produselor din tutun încălzit cu cele aplicabile țigaretelor la nivelul celor 22 de state membre UE în care produsele din tutun încălzit sunt prezente, nivelul de taxare aplicat tutunului încălzit este semnificativ mai mic decât cel aplicat țigaretelor, atât pentru țările care au adoptat o categorie de accize existentă, cât și pentru cele care au creat un regim dedicat pentru produsele din tutun încălzit”, spune Bucurenci.

În concluzie, reprezentantul PMI spune că produsele din tutun și nicotină care nu implică arderea tutunului, ar trebui taxate în funcție de riscul lor la adresa sănătății și nivelul de expunere la substanțe nocive. ”Produsele combustibile și țigaretele reprezintă cea mai dăunătoare formă de consum a tutunului și ar trebui să fie taxate cu cele mai ridicate niveluri de impozitare, pentru a încuraja fumătorii să renunțe la fumat și, acolo unde nu este posibil, să poată să adopte alternative mai bune pentru consumul de nicotină”, explică Dragoș Bucurenci.

Trebuie adăugat că într-o țară vecină, Ucraina, PMI a propus o creștere dintr-un foc de 200% a nivelului accizelor aplicate produselor din tutun încălzit, până la 70% din valoarea accizei la țigarete. Interfax informează că CEO-ul Philip Morris Ucraina, Kostas Salvaras , a transmis o scrisoare deschisă Președintelui Ucrainei și presei prin care a cerut o creștere treptată a accizei la produsele care încălzesc tutunul cu 200% în 2021 și cu 20% în următorii ani sau o creștere anuală de 50% pe an în perioada 2021-2025. Conform documentului, o astfel de creștere ar împiedica migrarea consumatorilor către produse de pe piața neagră și va aduce mai multe venituri bugetare decât o creștere abruptă.

Concluzie:

În concluzie, tema creșterii accizei la produsele reușește să dezbine jucătorii din piața tabacului din România. În timp ce BAT susține o creștere treptată a acestor accize, JTI are o poziție neutră, iar PMI susține că ea trebuie să rămână la un nivel scăzut.

Sursa foto: commons.wikimedia.org