Creşterea economică este aşteptată să consemneze în 2017 o accelerare sensibil mai puternică decât cea anticipată anterior, urmată de o temperare mai pronunţată în 2018 şi o încetinire modestă în 2019, reiese din minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 noiembrie 2017.
"În discuţiile privind pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregată, membrii Consiliului au remarcat că avansul economic este aşteptat să consemneze în 2017 o accelerare sensibil mai puternică decât cea anticipată anterior, urmată de o temperare mai pronunţată în 2018 şi o încetinire modestă în 2019, dinamica ei prognozată rămânând deasupra ritmului PIB potenţial în 2018, dar coborând apoi la o valoare uşor inferioară. S-a arătat că perspectiva are ca suport probabila prelungire până în 2018 a caracterului expansionist al politicii fiscale şi a celei de venituri, dar în atenuare graduală faţă de 2016; ea presupune şi diminuarea progresivă a gradului de relaxare a condiţiilor monetare faţă de anul 2017, dar şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi o expansiune economică relativ mai robustă pe termen scurt în zona euro/UE şi pe plan global", se spune în minută.
Potrivit documentului, în evaluarea membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări probabil mai mult contribuţia la creşterea economică din intervalul 2017-2018, în timp ce rolul formării brute de capital fix ar putea rămâne modest, dar în relativă creştere în raport cu precedenta evaluare. Unii membri ai Consiliului şi-au reiterat preocuparea legată de acest tipar de creştere şi au argumentat nevoia redresării investiţiilor, condiţionată însă de absorbţia fondurilor europene şi realizarea investiţiilor publice, de situaţia profiturilor companiilor, precum şi de calitatea infrastructurii şi disponibilitatea forţei de muncă calificate; deosebit de importantă este şi încrederea investitorilor, dependentă inclusiv de evoluţia fundamentelor şi de predictibilitatea cadrului legislativ.
"În urma analizei, numeroşi membri ai Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare printr-o reacţie suplimentară celei de îngustare până la amplitudinea standard de ą1 punct procentual a coridorului ratele dobânzilor facilităţilor permanente. Dintre opţiunile evaluate s-a considerat că, în contextul dat, cea mai potrivită ar fi o schimbare a manierei de gestionare a lichidităţii din sistemul bancar de către BNR, de natură să consolideze influenţa şi relevanţa ratei dobânzii de politică monetară şi rolul său de semnal, implicit transmisia impulsurilor modificării acesteia în perspectivă", se spune în documentul citat.
Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit datelor statistice revizuite, creşterea economică a cunoscut în trimestrul II o accelerare mai pronunţată în termeni anuali decât cea comunicată iniţial, respectiv de 6,1%, de la 5,7% în trimestrul anterior, şi doar o încetinire marginală în termeni trimestriali, semnalizând o deschidere mai mare a gap-ului pozitiv al PIB în acest interval. Sporul de ritm al creşterii a fost generat preponderent de variaţia stocurilor şi în mică măsură de consumul privat, care şi-a consolidat însă contribuţia majoritară la dinamica anuală a PIB, precum şi de formarea brută de capital fix, în timp ce exportul net a acţionat în sens opus, aportul său redevenind negativ.
Totodată, s-a apreciat că expansiunea economică din semestrul II o va depăşi probabil ca dinamică anuală pe cea din prima parte a anului, precum şi pe cea previzionată anterior, anticipându-se o accelerare a acesteia în trimestrul III, urmată de o uşoară încetinire în trimestrul IV, de natură să conducă la o creştere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată.
De asemenea, în ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au subliniat nivelul record atins în august, pentru a patra lună consecutiv, de efectivul salariaţilor din economie, dar şi tendinţa descendentă în accentuare a dinamicii anuale a acestuia, indicând o potenţială restrângere a spaţiului de creştere în perspectivă a gradului de ocupare şi, respectiv, o îngreunare a procesului de recrutare la nivelul firmelor. A fost semnalată şi noua scădere consemnată în septembrie de rata şomajului, la 5%.
Conform estimărilor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică, produsul intern brut (PIB-ul) României a înregistrat în trimestrul trei un avans de 8,8% pe serie brută, respectiv 8,6 pe serie ajustată sezonier, raportat la perioada similară a anului trecut, iar PIB-ul a crescut în termeni reali cu 2,6% în trimestrul trei faţă de trimestrul doi din anul 2017.
În primele nouă luni din acest an, economia României a înregistrat o creştere cu 7% pe serie brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier.
AGERPRES