O inflatie de 22%, o crestere economica de 5%, un deficit al bugetului public consolidat de 3% sunt principalele obiective de atins in 2002. Privind cifrele din buget si lecturand programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2002, cateva din elementele ce compun cele doua documente sunt comune. Reducerea graduala a inflatiei este unul dintre ele. Dupa o scadere a indicelui general al preturilor la aproape 29% in acest an (conform estimarilor), de la 40,7% cat a fost rata anuala a inflatiei in 2
O inflatie de 22%, o crestere economica de 5%, un deficit al bugetului public consolidat de 3% sunt principalele obiective de atins in 2002. Privind cifrele din buget si lecturand programul de guvernare pentru perioada 2001 – 2002, cateva din elementele ce compun cele doua documente sunt comune. Reducerea graduala a inflatiei este unul dintre ele. Dupa o scadere a indicelui general al preturilor la aproape 29% in acest an (conform estimarilor), de la 40,7% cat a fost rata anuala a inflatiei in 2000, autoritatile de la Bucuresti spera in atingerea unei tinte de 22%, in anul 2002. In documentul mentionat, guvernantii isi permit sa anticipeze evolutia inflatiei pana in anul 2005, cand in premiera in Romania postdecembrista acest indicator ar putea ajunge, in sfarsit, la o singura cifra – 7%. Pentru anul 2002, autoritatile romane sunt hotarate sa puna in miscare orice parghie care ar putea controla evolutia preturilor: monetara sau valutara.
Poate atinge Romania o crestere economica de 5%, in 2002? Estimarile privind o crestere a PIB de peste 4% in 2001 au fost primite cu reticenta la inceputul acestui an de catre analistii economici. Si totusi, cifra anuntata de autoritatile romane a fost posibil de atins. Dupa noile aprecieri, anul 2001 s-ar putea inchide cu o crestere economica de 4,5%, dupa cea de 1,6% din anul 2000. Chiar daca 2002 ar fi al treilea an consecutiv de crestere economica, iar evolutia va ramane ascendenta si in 2003 (+5,2%), Romania tot nu va atinge nivelul inregistrat in 1990 mai devreme de anul 2004, potrivit aprecierii lansate recent de ministrul dezvoltarii, Laurentiu Cazan.
Cat de importanta este, totusi, cresterea PIB? Care sunt capcanele pe care le poate intinde acest indicator? In primele luni din acest an, economia romaneasca a inregistrat un adevarat boom, daca ar fi sa ne luam dupa cifra care a indicat cresterea economica – aproape 5%. A fost acest succes resimtit de consumatorii interni? Cezar Mereuta, profesor universitar si director executiv al Centrului de Management si Transfer Tehnologic, declara intr-un interviu acordat revistei Capital ca „cetatenii nu prea resimt o crestere a puterii de cumparare daca aceasta este de sub 10%”. Numai aceasta afirmatie face ca raspunsul la intrebarea de mai sus sa fie negativ. In al doilea rand, chiar printre oficialii romani a aparut teama ca aceasta crestere economica n-ar fi tocmai sanatoasa. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, incerca sa dea o explicatie, cat se poate de plastic, acestui fenomen: „Ganditi-va la o masina care nu este foarte performanta. Vrea sa iasa dintr-o mlastina. Consuma destul de mult, si ulei si benzina. N-are indicatorii bine pusi la punct ca sa citesti cu acuratete pe ceasuri, iar ceasuri mai are vreo patru-cinci. Iesirea dintr-o asemenea mlastina se face, de regula, prudent. Daca doar apesi pe acceleratie, riscul este de derapaj, in primul rand, sau de patinaj. Masina de fapt nu inainteaza sau inainteaza putin si cu cheltuieli mari. Si acestea sunt, de regula, in importuri”.
Bugetul de stat uita de blocajul financiar
Inregistrarea unei cresteri economice este benefica, atata vreme cat exista garantia ca nu sunt repuse in functiune capacitati inutilizabile, ca plusul de productie nu este rezultatul mentinerii in viata a unor intreprinderi pline de tumori, amplificatoare de arierate. Liberalul Teodor Stolojan, fost ministru de finante, ex-premier al Guvernului Romaniei, atragea atentia, intr-o conferinta de presa ce a avut loc saptamana trecuta, tocmai asupra faptului ca autoritatile au realizat un proiect de buget fara ca acesta sa faca referiri la arierate. Lipsa unor sume rezultate de pe urma executarii datornicilor sau a implementarii unor masuri pentru recuperarea creantelor bugetare conduce la concluzia ca poate exista crestere economica bazata pe neonorarea platilor catre bugetele publice sau catre furnizori (ultimele cifre care s-au vehiculat privind acest fenomen indica o valoare a platilor restante in economia romaneasca, de cateva sute de mii de miliarde lei). Daca asa vor sta lucrurile, atunci cetatenii nu vor putea gusta prea curand din roadele cresterii economice. Cert este ca, pentru 2002, Guvernul anticipeaza o reducere a ratei somajului pana la 9,2%, printr-o sporire a personalului angajat cu 45.000. Numarul acestuia este deja in crestere fata de decembrie 2000: de la 4,3 milioane de salariati la 4,5 milioane salariati la sfarsitul primului semestru din 2001, atingand astfel cifra inregistrata cu un an in urma (la finele semestrului I din 2000).
Crearea unei mase mai mari de bunuri si servicii trebuie sa se regaseasca in consum. Cum a vazut Executivul utilizarea PIB? Ponderea in total consum revine gospodariilor populatiei – 70% din total PIB. Guvernantii mizeaza pe o crestere a cererii din partea populatiei, sperand intr-o dinamica a cumpararilor de marfuri de 3,9%. Administratia publica si privata isi va reduce consumul fata de anul trecut, de la 15,6% la 14,8% din PIB. Exportul net va ramane negativ, indeosebi din cauza importurilor, a caror dinamica va ramane superioara exporturilor: 45,8%, fata de 37,4%. De asemenea, guvernantii au luat in calcul o crestere a stocurilor la 3,8% din PIB, fata de 3% in 2001.
Investitiile se fac din surse externe
Daca banii publici se vor risipi anapoda, iar guvernul nu va lua masuri de intarire a disciplinei financiare, bugetul de stat se poate intoarce impotriva contribuabililor. Ministerul Finantelor va cauta bani in exterior sau se va imprumuta pe piata interna, iar nota de plata va fi platita tot de cotizantii la buget.
Constructiile, industria, tranzactiile imobiliare, activitatile financiar-bancare, comertul, hotelurile, restaurantele si transporturile sunt primele intr-un top al cresterii valorii adaugate brute in anul 2002. Ritmurile de crestere in aceste domenii sunt superioare fata de PIB, conform prognozelor guvernamentale.
Desi nu se afla printre cele mai prospere ramuri, cresterea valorii adaugate a agriculturii, silviculturii si pisciculturii va fi importanta, comparativ cu anul 2001: de la 2,9% in 2001/2000 la o sporire cu 4,6% in 2002/2001. Aceste evolutii survin insa dupa o cadere accentuata a acestui domeniu, cu 15,8% in anul 2000, fata de 1999.
In acest an agricultura are sansa de a depasi faima de „Cenusareasa” a economiei romanesti. In proiectul de buget pentru 2002 apare ca una dintre cele mai rasfatate ramuri, data fiind valoarea fondurilor nerambursabile la care pot aspira agentii din domeniu: 62 miliarde lei programe cu finantare nerambursabila, plus inca 5.221 miliarde lei programe SAPARD. Daca nu se vor produce sincope in derularea programelor (lipsa de proiecte, lipsa de fonduri bugetare), sumele de care vor putea beneficia societatile din domeniul agricol cresc pana in 2005.
Experienta de pana acum a aratat, insa, ca una scrie pe hartie si alta se intampla in practica. Legea bugetului de stat pe anul 2001 indica inceperea unei revigorari fara precedent a investitiilor in Romania, in diverse sectoare. Realitatea a demonstrat, in multe cazuri, ca cifrele s-au oprit doar pe hartie. De exemplu, in primavara acestui an, dupa definitivarea Legii bugetului pentru anul 2001, atrageam atentia asupra unor cheltuieli de capital cel putin ciudate, din punctul de vedere al repartizarii acestora pe ani de derulare.
In domeniul sanatatii sunt cateva exemple elocvente. Pentru Spitalul orasenesc Ineu-Arad erau prevazute cheltuieli cu investitiile de 500 milioane lei in 2001 si de 30 miliarde lei in 2002. In Proiectul de lege a bugetului pentru 2002, sumele difera substantial: 6 miliarde lei anul viitor, 30 miliarde lei in 2003. Aceeasi situatie la Spitalul Lupeni, unde anul acesta ar fi trebuit sa fie alocate cinci miliarde lei, iar anul viitor 56 miliarde lei. Intr-o noua reasezare a cifrelor, pentru spitalul din Lupeni in 2002 ar urma sa se aloce cinci miliarde lei, 32 miliarde lei in 2003. Exemplele pot continua nu numai in domeniul sanatatii, ci si in altele. De exemplu, pentru spatiile de cazare ale Academiei de Studii Economice din Bucuresti ar fi trebuit alocate noua miliarde lei in 2001, 75 miliarde lei in 2002, conform bugetului pentru acest an. Conform proiectului de buget pentru 2002, vor fi alocate sapte miliarde lei anul viitor, 40 miliarde lei in 2003 s.a.m.d.r
MLPTL deruleaza cele mai importante fondurir
Castigatorul absolut al celei mai importante felii din tortul public este Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL), care a reusit sa strecoare in proiectul de buget alocatii de 24.029,370 miliarde lei. La acestea se adauga credite externe in valoare de 14.829,7 miliarde lei credite externe si 3.603,7 miliarde lei fonduri externe nerambursabile. Cheltuielile cu investitiile totalizeaza 9.671,360 miliarde lei, din care 3.513,5 miliarde de la buget. r
In domeniul comunicatiilor investitiile suportate de la bugetul de stat totalizeaza 34 miliarde de lei in 2002. Pentru stimularea intreprinderilor mici si mijlocii, ministerul de resort a primit alocatii de la buget in suma de 144 miliarde lei. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei deruleaza fonduri externe nerambursabile in valoare de 2.422,5 miliarde lei, la care se adauga 757 miliarde lei fonduri alocate de bugetul de stat. tr
r
Principalii indicatori prevazuti in bugetul pe 2002r
Rata anuala a inflatiei – 22% (decembrie 2002-decembrie 2001);r
Produsul intern brut – 1.440.000 miliarde lei; crestere cu 5%, fata de 2001;r
Veniturile bugetului de stat – 178.860,4 miliarde lei; scadere cu aproape 2%, fata de 2001, in termeni reali; principalele modificari in politica fiscala din 2002 sunt: deducerea fiscala cu 20% din valoarea investitiilor, in cazul celor de peste un milion de dolari, exceptarea de la plata taxelor vamale a importurilor de utilaje pentru investitii de peste un milion de dolari, majorarea accizelor la alcool, tutun, petrol, impozitarea terenurilor agricole cu suprafete de peste 10 hectare, impozitarea veniturilor din activitati agricole, introducerea cotei de impozitare de 1,5% asupra cifrei de afaceri, in cazul micilor intreprinderi, eliminarea unor scutiri de taxe si a cotei zero de TVA pentru exporturile de fier vechi, busteni, alcool, produse prevazute in acordurile cu Uniunea Europeana;r
Cheltuielile bugetului de stat – 238.270,5 miliarde lei; in termeni reali suma este aproape egala cu cea din programul pe 2001;r
Deficitul bugetului consolidat – 3%;r
Deficitul bugetului de stat – 59.410,1 miliarde lei, reprezentand 4,1% din PIB;r
Cheltuieli pentru dobanzile aferente datoriei publice – 61.712,2 miliarde lei, din care 28.944 miliarde lei aferente datoriei publice interne; Cele aproape 62.000 miliarde lei cuprind si riscurile de neplata a creditelor externe garantate de stat – la 31 iulie 2001, rata esecului (ponderea platilor in contul datoriei externe garantate de stat, in total serviciu al datoriei publice externe) a fost de 25,9%.r
r
Topul celor mai bune salarii platite de la bugetul de statr
52,821 mil. lei – ambasador *r
50,080 mil. lei – ministru consilier *r
45,226 mil. lei – consul general *r
43,161 mil. lei – consilier diplomatic *r
34,263 mil. lei – economist atasat la ambasada *r
33,336 mil. lei – presedintele Romanieir
30,775 mil. lei – prim-ministrur
30,761mil. lei – presedintele Senatului si al Camerei Deputatilorr
28,781 mil. lei – secretar militar *r
26,682 mil. lei – ministrur
23,347 mil. lei – secretar de statr
17,817 mil. lei – functionar consular *r
16,446 mil. lei – dactilograf, sofer la ambasada * r
15,610 mil. lei – judecatorr
13,705 mil. lei – portar la ambasada *r
13,143 mil. lei – secretar general in ministerr
12,335 mil. lei – ingrijitor ambasada *r
r
* misiune permanenta in strainatater
Sursa: Proiectul de buget pe anul 2002r