Guvernul, FMI, dar şi experţi independenţi cred că economia României va creşte în 2010 cu peste 1%. Între sectoarele care pot trage PIB în sus, agricultura va face diferenţa dintre plus şi minus.
După o cădere de circa şapte procente anul trecut (deşi la sfârşitul lui 2008 ori începutul lui 2009 toată lumea vorbea despre o creştere, fie ea şi modestă), prognozele privind ieşirea României din recesiune nu pot fi crezute pe cuvânt. Este drept că situaţia pe plan mondial este cu totul alta şi că principalii parteneri economici externi au revenit deja pe plus. Pe de altă parte, nu putem trece cu vederea că evoluţia PIB-ului autohton de anul acesta va depinde în mod covârşitor nu doar de modul în care se mişcă economia globală şi de politicile autorităţilor de la Bucureşti, ci şi de capriciile naturii.
Printre cei mai optimişti observatori ai României se află agenţia de rating Moody’s, care a revizuit, la mijlocul lui ianuarie, prognoza de creştere în cazul ţării noastre de la 1,2% la 2,3%. „Exporturile s-au stabilizat, iar accesul la lichiditate pe piaţa locală s-a ameliorat în ultimele câteva luni, ceea ce ar trebui să vină în sprijinul relansării economice pe parcursul acestui an“, şi-au explicat decizia experţii din New York.
ING a estimat o creştere de 1,6% încă din septembrie 2009 şi nu exclude revizuirea în sens crescător a acesteia în cursul anului. Asta, în timp ce Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Guvernul de la Bucureşti pariază pe aceeaşi cifră: +1,3%. „Noi suntem optimişti şi, în funcţie de rezultatele finale pe 2009, această estimare ar putea fi chiar uşor crescută în prognoza de primăvară. Dar să vedem mai întâi ce s-a întâmplat exact anul trecut, în fiecare sector în parte“, explică Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.
Printre cei ceva mai pesimişti se numără Banca Mondială (BM), care, într-un raport publicat la sfârşitul lunii trecute, îşi menţine prognoza de creştere de 0,5% pentru România în 2010. Cu toate acestea, experţii BM au revizuit estimarea privind evoluţia PIB în 2011, de la 2,5% la 4,2%, aceasta fiind, până în prezent, una dintre cele mai încrezătoare proiecţii pentru anul viitor. Mai trebuie spus că, în decembrie 2009, Cătălin Păuna, senior economist al biroului Băncii Mondiale din România, estima pentru 2010 o creştere economică de 0,5%-2%.
Şi Comisia Europeană menţine, deocamdată în hârtiile oficiale, cota de 0,5% privind evoluţia PIB-ului României în acest an. Nici analiştii Coface nu se încumetă să prognozeze o evoluţie prea spectaculoasă a economiei autohtone. Ei cred că aceasta va creşte cu „peste 0,5%“ în acest an, putând ajunge chiar şi la 1%, în funcţie de modul în care ies din criză statele vestice.
Ieşirea din criză, prin Occident
Căci acesta este principalul motor al revenirii. „Economia globală îşi revine destul de puternic, fapt ce va ajuta exporturile româneşti. Mai mult, ratele de dobândă reduse din SUA vor avea un impact favorabil inclusiv asupra României“, afirmă Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-şef al ING România.
Vor mai conta, la nivel local, reducerile ratei dobânzii efectuate de BNR, care vor ajuta la stimularea cererii interne. „Însă, având în vedere gradul ridicat de îndatorare a populatiei, atât creşterea creditului, cât şi revenirea consumului privat vor fi lente“, crede Chidesciuc. Nici investiţiile, fie ele private sau publice, locale sau străine, nu vor fi la un nivel la care să impulsioneze puternic consumul. Poate doar refacerea stocurilor lichidate în 2009 să aibă un efect pozitiv.
„Sunt optimist, dar depinde de noi cum vom recupera ce am pierdut în ultimul an şi cât de repede vom reuşi să atingem potenţialul de creştere de 5%-6% pe an“, îşi explică încrederea în economia locală Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. Şi şeful misiunii Fondului în România, Jeffrey Franks, consideră că economia va trece pe plus încă din primele trei luni ale anului.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, crede că revenirea economiei se produce deja, iar punctul minim a fost probabil deja depăşit. „Indicatorii statistici arată aproape cert că industria a ieşit deja din recesiune. După ce în trimestrul IV 2008 şi în trimestrul I 2009 a căzut, în prezent a intrat pe un trend de creştere, generată mai întâi de sectorul auto, apoi de alte industrii – metalurgică, chimică, chiar şi cea textilă“, arată el. Dumitru spune că, potrivit statisticilor din noiembrie 2009, industria prelucrătoare e doar cu circa 2% sub nivelul de dinainte de criză: „practic, aici s-a recuperat aproape toată căderea“.
Secetă vs PIB
Analiştii cred că sectorul serviciilor este, probabil, încă în zona zero, poate chiar uşor sub linie, dar şi acesta va tinde să intre pe plus în 2010, contribuţia sa la creşterea PIB urmând să fie însă mică spre foarte mică. Nu la fel de bune sunt veştile dinspre construcţii, care vor continua să scadă, cel puţin în primul semestru, dacă nu cumva întregul an.
Marea necunoscută în această ecuaţie rămâne domeniul agricol, care, crede Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, prezintă un risc semnificativ. „Un an agricol foarte prost ar putea duce la scăderea PIB şi în 2010“, arată acesta. Şi Ionuţ Dumitru vede în dependenţa agriculturii de condiţiile climatice sursa unei mari incertitudini vizavi de soarta produsului intern brut în următoarele 11 luni.
Având în vedere că agricultura are o pondere de 6-6,5% din PIB, o scădere a sectorului cu 10% faţă de 2009 ar putea duce la înjumătăţirea ritmului de creştere economică estimat de Guvern. Asta, în timp ce un ipotetic an extrem de prost pentru agricultură, ce ar aduce o prăbuşire cu 20%, ar anula practic avansul adus de industrie şi servicii şi ar aduce creşterea la nivelul zero. Iar ceea ce este cel puţin la fel de îngrijorător ca şi riscurile care planează asupra indicatorilor macroeconomici este faptul că, după atâţia ani, seceta sau ploile abundente pot influenţa radical rezultatele unui domeniu de care depinde bunăstarea unui sfert din populaţia României.
În funcţie de rezultatele finale pe 2009, estimarea de 1,3% ar putea fi uşor revizuită în creştere în prognoza
de primăvară.
Ion Ghizdeanu, preşedinte Comisia Naţională de Prognoză
Industria a ieşit deja din recesiune. În noiembrie 2009, industria prelucrătoare era doar cu 2% sub nivelul de dinainte de criză.
Ionuţ Dumitru, economist-şef, Raiffeisen România
Dacă în agricultură se va înregistra un an foarte prost, s-ar putea ajunge la scăderea PIB-ului şi în 2010.
Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-şef ING
