Această creştere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legale pentru a fi împădurite.
Potrivit datelor INS, suprafaţa regenerată a pădurilor a scăzut cu 2,6% (755 ha), de la 29.505 hectare în 2014, la 28.750 hectare în 2015.
Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,3% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,3%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,1%), Nord-Vest (15,1%), Sud-Vest-Oltenia (12,4%), Sus-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,4%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).
De asemenea, cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (23,3% din suprafaţa regenerată) respectiv Centru (18,6%), urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est (14,1%), Vest (13,3%), Nord-Vest (12,8%), Sud-Muntenia (10,1%), Sud-Vest Oltenia (7,2%) şi Bucureşti -Ilfov (0,6%).
INS precizează că datele publicate sunt provizorii şi periodic pot fi revizuite pe baza rectificărilor ce se efectuează de către structurile silvice.
Fondul forestier reprezintă totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, indiferent de forma de proprietate.
