Creșterea economică a României a fost revizuită în scădere: Efectele crizei energetice au fost amplificate
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a venit cu o nouă variantă a Prognozei pe termen mediu în care arată că estimarea de creștere economică a României a fost revizuită în scădere. Dacă la prognoza anterioare a fost estimată o creștere economică de 4,3%, acum creșterea economică este de 2,9%, în scădere cu 1,4 puncte procentuale.
Așteptările pe termen scurt și comportamentul mediului de afaceri sunt afectate de contextul geopolitic, majorările prețurilor la energie și de alterarea lanțurilor globale de aprovizionare, în timp ce riscurile și incertitudinile sunt și ele accentuate.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a estimat un avans al economiei românești de 2,2%, în scădere față de estimările din toamnă, atunci când era vorba de un procent de 4,8%, în timp ce Banca Mondială a venit cu propria estimare care arată că economic României va crește cu 1,9% în acest an.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) arată că, pentru actuala variantă, au fost reevaluate evoluţiile indicatorilor macroeconomici, pe fondul războiului din Ucraina și, implicit, al sancțiunilor impuse de Occident.
„Efectele crizei energetice şi ale perturbărilor în lanţurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate în actualul scenariu, luându-se suplimentar în calcul şi recentele majorări ale cotaţiilor internaţionale pentru produsele energetice, cât şi ale celor agroalimentare, precum şi necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice de provenienţă rusească. Încetinirea activităţii economice la nivel european şi mondial, conform estimărilor instituţiilor internaţionale, induc totodată o decelerare a dinamicii economiei naţionale. Pentru principalele ţări partenere din zona euro, noile prognoze au ajustat în jos dinamica creşterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale”, menţionează CNSP.
CNSP arată că războiul a determinat o înrăutățire a indicatorilor comerciali în contextul dependenţei ridicate de gazul rusesc, în timp ce apariția unui nou val pandemic în China va accentua blocajele în lanţurile de aprovizionare, afectând în principal industria auto.
Există și un factor pozitiv
Cu toate acestea, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) notează că există și un factor pozitiv, referindu-se, de fapt, la atenuarea şocului pandemic. Acesta a condus la renunţarea restricţiilor începând cu luna martie şi la o creştere a mobilităţii populaţiei.
„În acest context, este de aşteptat continuarea recuperării de activitate în sectoarele cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA sau sectorul de transporturi. Se menţine însă riscul apariţiei în sezonul rece al unui nou val pandemic sau al unor mutaţii ale virusului. Analizele efectuate asupra contextului macroeconomic actual relevă un impact aşteptat a se manifesta atât asupra puterii de cumpărare la nivelul populaţiei, cât şi asupra procesului investiţional şi al activităţii agenţilor economici”, subliniază CNSP.
Creşterea economică se bazează pe un aport favorabil al formării brute de capital fix şi al consumului privat, deşi dinamicile sunt atenuate faţă de prognoza anterioară, în timp ce exportul net este estimat a-şi diminua contribuţia negativă. Astfel, consumul final este aşteptat să se majoreze cu 2,7% în acest an (3,6% în Prognoza de iarnă), pe fondul unui avans de 3,1% al consumului privat (3,8% anterior) şi de 1,3% al celui guvernamental (2,7% anterior). Formarea brută de capital fix (investiţiile, n.r.) va consemna o creştere de 4,8% în acest an, faţă de estimările anterioare, care indicau un avans de 9,1%.
Exporturile vor creşte cu 4,4% în 2022 (5,1% în Prognoza de iarnă) iar importurile cu 5,1% (5,9% anterior).
Pentru deficitul de cont curent, CSNP prevede menţinerea indicatorului la valori ridicate în anul curent (-6,9% din PIB), pe fondul unui deficit comercial în creştere, amplificat şi de majorările de preţuri. Pe termen mediu sunt aşteptate corecţii pozitive.
Nivelul estimat al creşterii preţurilor este uşor superior prognozelor anterioare, respectiv 9,7% faţă de 9,5% pentru sfârşitul anului, şi 10,1% faţă de 9,9% ca medie anuală.
„În estimările realizate, efectele favorabile în evoluţia preţurilor din sectorul energetic determinate de implementarea şi prelungirea pentru 1 an a schemelor de compensare şi plafonare au fost contrabalansate de o creştere mai accentuată a preţurilor pentru combustibili şi produse alimentare. Măsurile guvernamentale de sprijin pentru populaţia vulnerabilă luate recent, cât şi măsurile privind majorarea salariului minim în agricultură şi industria alimentară, vor determina menţinerea dinamicii puterii de cumpărare la valori pozitive (circa +0,7%), în condiţiile unei inflaţii medii anuale ridicate (+10,1%)”, precizează sursa citată.
Salariul mediu brut, estimat în creștere
Pentru anul 2022, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 9,7%, până la un nivel de 6.120 lei.
„Previziunile în ceea ce priveşte câştigurile salariale sunt în concordanţă cu indicatorii privind evoluţia activităţii economice şi a numărului de salariaţi, luând în considerare climatul economic volatil, precum şi incertitudinile generate de contextul geo-politic actual”, se arată în document.
Numărul de salariaţi va consemna un avans de 1,6% în condiţiile în care, pe fondul încetinirii dinamicii creşterii economice comparativ cu anul anterior, celelalte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.
Rata şomajului BIM va continua să scadă în anul curent, ajungând la 5,4%.
Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.
