Noi date privind creșterea economică la nivel european. Ce indică noile date publicate de Eurostat şi ce decizii ar putea lua Banca Centrală Europeană în acest context?
Creșterea economică din zona euro pentru trimestrul II din 2024
Creșterea economică din zona euro pentru al doilea trimestru a fost revizuită în scădere la 0,2%, marcând o încetinire comparativ cu primul trimestru, când economia a crescut cu 0,3%.
Potrivit celei de-a treia estimări a Eurostat, publicată vineri, Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 0,2% în perioada aprilie-iunie 2024, o revizuire față de estimarea anterioară de 0,3%. Această tendință a fost observată și în cadrul Uniunii Europene, unde creșterea a fost similară.
Diferențele între statele membre sunt semnificative, cu Polonia în frunte, având o creștere de 1,5% de la un trimestru la altul, urmată de Grecia (1,1%) și Țările de Jos (1,0%). În contrast, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Irlanda (-1,0%), Letonia (-0,9%) și Austria (-0,4%). Germania, una dintre cele mai mari economii din zonă, s-a contractat cu 0,1%, în timp ce Italia și Franța au avut o creștere modestă de 0,2%. Spania, pe de altă parte, a înregistrat o creştere mai solidă, de 0,8%.
România și Portugalia au înregistrat cele mai modeste performanțe economice din blocul comunitar.
Indicatorii economici sugerează că cheltuielile de consum final ale gospodăriilor au scăzut cu 0,1%, în timp ce importurile au crescut cu 0,5% și formarea brută de capital fix a scăzut cu 2,2%. Aceste scăderi au acționat ca frâne majore asupra creșterii zonei euro. Totuși, cheltuielile guvernamentale au crescut cu 0,6%, iar exporturile au crescut cu 1,4%, având un impact pozitiv asupra economiei, transmite Euronews.
Inflația ar putea reveni la ținta de 2% în semestrul al doilea din 2025
În contextul acestor date, Piero Cipollone, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), a subliniat că indicatorii slabi, cum ar fi încrederea consumatorilor și indicatorii de activitate pentru sectorul manufacturier, reprezintă un risc pentru perspectivele de creștere ale zonei euro.
Cipollone a adăugat că inflația ar putea reveni la ținta de 2% în a doua jumătate a anului 2025.
Se așteaptă ca BCE să reducă ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază în cadrul reuniunii programate pentru 12 septembrie. Danske Bank a estimat că BCE va menține o abordare flexibilă, fără un angajament ferm în privința unui calendar al reducerilor suplimentare.
De asemenea, se prevăd revizuiri în creștere a previziunilor privind inflația de bază, în timp ce inflația globală ar putea rămâne stabilă datorită prețurilor energiei.
Danske Bank estimează că reuniunea Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) din Statele Unite, programată pentru 18 septembrie, va avea un impact semnificativ asupra cursului de schimb pe termen scurt între euro și dolar. Banca anticipează că raportul privind locurile de muncă din luna august ar putea întări așteptările pentru o reducere a ratei dobânzii de către Fed cu 25 de puncte de bază, ceea ce ar putea oferi un sprijin suplimentar pentru randamentele din Statele Unite și pentru valoarea dolarului.