”Sursa finanţării sectorului bancar este principala preocupare la acest moment. Statele emergente nu pot auto-genera resurse pentru finanţarea sectorului bancar la nivelul actual”, a spus oficialul ING, citat de Agerpres.
Potrivit lui, România a fost întotdeauna importator net de capital, iar criza datoriilor suverane riscă să determine o nouă criză a lichidităţilor bancare. Astfel, subliniază Negrițoiu, țara noastră înregistrează o dependenţă peste medie faţă de finanţarea externă.
Raportul credite-depozite în valută este unul excesiv
În același timp, raportul credite-depozite în valută este unul excesiv, de 221%, iar creanţele băncilor străine reprezintă 96% din totalul activelor bancare din România. Mai mult, din punct de vedere al dependenţei de finanţarea externă, România este în aceeaşi ”ligă” cu statele baltice, iar creşterea economică va fi principala victimă, a avertizat Negriţoiu.
Creanţele băncilor străine reprezintă 67% din totalul activelor pe pieţele emergente. În România, activele bancare se ridică la 117 miliarde de dolari, respectiv 66% din PIB. Creanţele băncilor străine însumează 112 miliarde de dolari (96% din total active bancare), iar creanţele băncilor din zona euro totalizează 109 miliarde de dolari (94% din total active bancare).
Totodată, acordul Basel 3 aduce reguli de lichiditate mai stricte, băncile vor avea nevoie de capital suplimentar şi vor avea mai puţini bani pentru creditare. ”Creditul va fi mai scăzut în economie şi fără restricţiile autorităţii de reglementare”, a mai spus Negriţoiu. El a adăugat că indicatorii de finanţare arată o şubrezire a sănătăţii pieţei interbancare din Europa, din cauza percepţiei crizei datoriilor suverane şi impactului posibil asupra băncilor, care nu mai au încredere să se împrumute între ele.
”Nu vom avea un deceniu liniştit. Cred că va fi un deceniu tensionat şi agitat”, a conchis directorul general al ING Bank România.