consumul intern, iar sectorul constructiilor si-a continuat expansiunea. Produsul intern brut a urcat cu 8,3%, ajungand la valoarea de 58,91 miliarde de euro (la un curs mediu de 40.532 lei pentru un euro, comunicat de BNR), dupa ce cu un an in urma reusise un avans de 4,9%. Unul dintre pilonii acestui salt a fost agricultura, care a raportat o crestere de 22% fata de anul anterior, cand intregul sector s-a resimtit puternic din cauza secetei. Daca pentru fermieri ploile au fost mana cereasca, n
consumul intern, iar sectorul constructiilor si-a continuat expansiunea. Produsul intern brut a urcat cu 8,3%, ajungand la valoarea de 58,91 miliarde de euro (la un curs mediu de 40.532 lei pentru un euro, comunicat de BNR), dupa ce cu un an in urma reusise un avans de 4,9%. Unul dintre pilonii acestui salt a fost agricultura, care a raportat o crestere de 22% fata de anul anterior, cand intregul sector s-a resimtit puternic din cauza secetei. Daca pentru fermieri ploile au fost mana cereasca, nu se poate spune acelasi lucru despre producatorii de racoritoare si cei de bere, ale caror vanzari au avut de suferit in prima jumatate a anului. Consumul a fost si in 2004 de baza in cresterea economica de ansamblu. Datele INS arata ca acest indicator a progresat cu 10,3%, in vreme ce formarea bruta de capital fix, adica investitiile facute de companii in echipamente si utilaje, s-a majorat cu 10,1 procente. Pofta de cumparaturi a romanilor este tot mai ridicata, iar noile formate ale comertului modern intrate in Romania in ultimii ani le dau apa la moara. Comerciantii cu amanuntul au avut o cifra de afaceri mai mare cu 17,6% decat cea din 2003, in principal ca urmare a vanzarilor de marfuri nealimentare, care au urcat cu peste 22%. Insa si serviciile au avut un aport incontestabil, cifra de afaceri a acestora crescand aproape identic. Expertii europeni plaseaza Romania, Bulgaria, Letonia si Lituania in grupul tarilor in care cererea interna (pentru consum, investitii si stocuri) reprezinta motorul cresterii PIB. In aceste economii, spun ei, corelarea dintre cererea externa si investitii este destul de firava. In schimb, Republica Ceha, Ungaria si Estonia sunt vazute in categoria tarilor a caror crestere economica se bazeaza pe cererea de pe piata externa, in sensul ca semnalele si evolutiile de aici stimuleaza investitiile si, indirect, alte componente ale cererii interne, conducand la majorarea productivitatii si la cresterea salariilor.Desi exporturile Romaniei s-au apreciat cu 21,3%, pana aproape de 19 miliarde de euro, importurile au avansat in acelasi ritm, respectiv cu 24%, depasind pragul valoric de 26 de miliarde euro, ceea ce a condus la un nivel record al deficitului comercial – 7,34 miliarde de euro. Rata inflatiei a scazut in premiera sub pragul de zece procente, stabilindu-se la 9,3% (decembrie la decembrie).Evolutia pozitiva a indicatorilor macroeconomici ai Romaniei nu a fost singulara in regiune. Toate tarile Europei Centrale si de Est, intre care se disting nou intratele in Uniunea Europeana, au inregistrat progrese remarcabile. Totusi, pentru 2005 unii analisti avertizeaza ca exista posibilitatea ca ritmul de crestere economica din zona sa scada usor, fiind anticipat un nivel mediu de 4,7% pentru toate cele 12 tari din Europa Centrala si de Est. Economistii se asteapta, de asemenea, la o reluare a trendului de scadere a inflatiei, dupa puseul din 2004, partial ca urmare a intrarii a zece tari din zona in Uniune. Insa acest scenariu va putea deveni realitate cu conditia ca in anul in curs sa nu intervina derapaje la nivelul economiei mondiale, dar si ca noii membrii sa-si respecte angajamentele luate in cadrul programelor de convergenta. Analistii vad pentru 2005 patru factori de risc care ar putea periclita atingerea de catre tarile din regiune a tintelor de crestere economica. Primul se refera la eventualitatea unei reveniri puternice a cresterii preturilor la titei si la materii prime, al doilea, la reducerea brusca a ritmului de crestere a economiei chineze, care, printre altele, va determina scaderea exporturilor germane si, prin consecinta, a exporturilor realizate de tarile din Europa Centrala si de Est pe piata germana. Un alt scenariu ia in calcul o dezumflare a „balonului“ imobiliar dintr-o serie de state dezvoltate, ceea ce va avea ca efect scaderea consumului din aceste tari. In fine, un alt factor de risc rezida in presiunile care pot interveni asupra ratelor dobanzilor.
Cresterea PIB in 2004 si previziunile pentru 2005 in tarile din Europa Centrala si de Est
Romania a inregistrat anul trecut cea mai ridicata crestere economica din regiune, de 8,3%, in conditiile in care media ratelor de crestere a produsului intern brut in cele 12 state din Europa Centrala si de Est a fost de 4,7%. Niveluri foarte apropiate au fost consemnate de „tigrii baltici“, Letonia si Lituania. Pentru 2005, estimarile Comisiei Europene in privinta ritmului de crestere a PIB al Romaniei inclina spre un nivel de 5,6%, in vreme ce Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare vede un avans de cinci procente.
Evolutia productivitatii muncii si a salariilor realizate in industrie in 2004
Investitiile realizate in ultimii ani de marile companii straine in tarile Europei Centrale si de Est, concretizate in linii de fabricatie si echipamente performante, au atras o crestere a productivitatii muncii, dar si a puterii de cumparare de pe plan local. Numai in 2004, in zona au fost „pompate“ investitii de 15 miliarde de euro, ceea ce a continuat sa alimenteze puternic evolutia pozitiva a raportului dintre productivitate si salarii, exceptie facand Romania. Un alt efect benefic a fost scaderea somajului, care se mentine la cote ridicate doar in Polonia (19%) si in Slovacia (18%).