viitor cu maximum 1%. Deficitul bugetar, care a provocat discutii aprinse anul trecut din cauza depasirii limitei de 3% in cazul principalelor economii, Germania si Franta, se va pastra la 2,7% din produsul intern brut (PIB). La nivel mondial se constata ca perioada de recesiune economica a fost depasita, comertul global, unul dintre principalii indicatori globali, urmand sa creasca in medie cu 8% in perioada 2004-2005. Pentru 2004, evolutia PIB-ului mondial va fi mai buna decat se anticipase, ultimele estimari indicand valoarea de 3,7%, pentru ca pe parcursul acestui an sa avanseze cu 4,5%. Imbunatatirea climatului economic global se datoreaza schimbarilor de politici macroeconomice, relaxarii fiscale si cresterii increderii investitorilor. Cea mai mare contributie la rezultatul pozitiv obtinut de economia globala in 2003 se datoreaza SUA, Rusiei, OPEC si Chinei. In SUA, cresterea economica a fost determinata de politicile ficale si monetare si de productivitatea muncii, pentru acest an asteptandu-se o ascensiune a PIB-ului cu 4,2%. Japonia, care a traversat cea mai lunga perioada de recesiune, a reusit sa marcheze o crestere de 2,7% in 2003 si pentru acest an se anticipeaza o crestere de 3,4%. Deficitul bugetar se va pastra la cote inalte in Japonia, fiind estimat la 7% din PIB.Cresterea economiei globale se reflecta in cresterea sustinuta a preturilor la materiile prime energetice, titeiul in primul rand, dar si pentru restul de materii prime. Pana in prezent, datorita aprecierii puternice a euro in raport cu dolarul, UE a fost scutita de acest efect, insa pe parcursul acestui an, cand se anticipeaza o intarire a monedei americane, va resimti efectul acestor scumpiri. De la o medie de 28,5 USD/baril in 2003, titeiul a urcat la peste 35 USD/baril in aceasta primavara, iar pretul se pastreaza pe un palier ridicat, ceea ce ar putea incetini ritmul de crestere global. De relaxarea fiscala au beneficiat si investitiile, care s-au majorat o data ce profiturile companiilor au crescut.In ciuda dificultatilor de anul trecut cu care s-au confruntat economiile tarilor membre UE, tarile care se vor integra la 1 mai au avut o crestere medie de 3,6% in 2003. In particular, cresterea consumului privat a fost determinanta pentru aceste rezultate, in special in Ungaria, tarile Baltice si Cehia. Trei factori au contribuit la aceasta evolutie in economiile europene emergente: cresterea veniturilor reale datorita reducerii inflatiei la nivelul zonei euro, a accesului mai facil la credite si a asteptarilor de crestere a preturilor in 2004, mai ales din cauza taxelor indirecte. Recunoastem aceleasi cauze care au facut ca economia sa avanseze si in Romania, consumul privat la noi crescand cu peste 7%, iar cel public cu peste 5%. In plus, creditele de consum care au facut ca vanzarile de electrocasnice sa explodeze. Reversul medaliei il constituie adancirea deficitului de cont curent si cresterea datoriei externe totale la aproximativ 18 miliarde de dolari. Ritmul de crestere a exporturilor s-a diminuat, cu exceptia Slovaciei, care si-a crescut livrarile de produse cu valoare adaugata mare, si a Poloniei, care a devalorizat zlotul, crescand competitivitatea produselor proprii pe pietele externe.Conform concluziilor studiului realizat de Comisia Europeana, motorul cresterii economice de la noi va ramane majorarea consumului intern, ajutat de reducerea inflatiei sub 10% pana la sfarsitul anului. Dupa cum era de anticipat, aceste politici economice vor conduce la majorarea deficitului de cont curent si plafonarea, daca nu chiar reducerea, exporturilor romanesti, care vor pierde din competitivitate.