Creșterea economică începe să încetinească. Daniel Dăianu: Noi avem sectoare care au probleme cu forţa de muncă
„Ieşirea din pandemie este posibilă în Europa, în Uniunea Europeană, vaccinarea însă trebuie să continue şi asta e valabil şi pentru România, deoarece avem o plafonare, pentru că vor mai fi valuri. Deci, important este să ai această imunizare colectivă realizată. Asistăm la un rebound economic foarte puternic. Nu trebuie să fie o curiozitate. Aici e şi efectul de bază. Ai căzut foarte mult în 2020, este firesc să ai acest rebound. Economia americană creşte – FED ieri vorbea chiar de 7% creştere în 2021, în UE cu peste 4%, iar în România eu cred – şi sunt date care sugerează – o creştere posibil chiar peste 7% în 2021, dar, încă o dată, avem un rebound, deci nu este o creştere sustenabilă peste 7% fără alte condiţii de îndeplinit”, a spus Daniel Dăianu, la cea de-a XVII-a ediţie a evenimentului ”Întâlnire cu presa economică”.
Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că datoria publică în zona Europei a crescut foarte mult, peste ocean la fel, iar în România a urcat de la 35% din PIB, în 2019, la 47,3% la finele lui 2020.
„Deci, a avut loc o explozie a datoriilor publice, dar iar nu este o surpriză. Pentru ce s-au dat banii? Păi, când ai o cădere economică pe care o ai şi când în toată lumea au intervenit guvernele, cum să nu ai o creştere a deficitelor şi a datoriilor publice? Presiuni inflaţioniste tot mai mari pe fondul reboundului şi se văd şi în preţurile la produsele de bază. Nu sunt curiozităţi. Este firesc să se întâmple aşa, pentru că ai perturbaţii în lanţurile de aprovizionare şi o perioadă lungă de timp economiile au turat mult mai jos decât potenţialul. Fricţiunile în lanţurile de aprovizionare se vor simţi. Unele sunt fireşti, altele ţin şi de tensiuni geopolitice”, a arătat el, adăugând că o trăsătură de subliniat este faptul că se repară relaţia dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite.
Creșterea economică va încetini
Potrivit economistului, începând din 2022, creşterea economică pe plan global va încetini, inclusiv în România, iar toate celelalte ţări membre ale UE vor începe să reducă drastic deficitele, de unde apare nevoia de corecţie macroeconomică la noi.
În acest context, Daniel Dăianu a atras atenţia că în discursul public mulţi pun semnul egal între Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi un program de austeritate, ceea ce, spune el, este nejust şi incorect.
„Va avea loc o încetinire totuşi în 2022 a creşterii peste tot, inclusiv în România. În 2022 ar fi o încetinire a creşterii economice. Nu ieşim din tablou în 2021 cu soldul bugetar, adică deficitul nostru este încă rezonabil, programat pe cash să fie în jur de 7%, însă, în 2022, celelalte ţări din Uniunea Europeană încep să reducă copios deficitele. De aici, nevoia pentru corecţie macroeconomică la noi, mai ales că în discuţiile publice foarte mulţi pun o relaţie de echivalenţă între PNRR şi program de austeritate – programul de corecţie macroeconomică – ceea ce este nejust.
Eu zic că este o neînţelegere a situaţiei şi care nu face bine, mai ales că PNRR-urile naţionale, pentru că fiecare stat membru al UE are un plan de redresare şi rezilienţă, unele sunt mai mari în ceea ce priveşte finanţarea europeană, altele sunt mai mici, toate, toate au în vedere refacerea economiilor, creşterea robusteţii, nu au în vedere austeritatea. Dimpotrivă, se şi spune să nu se comită greşeala de după criza datoriilor suverane. Deci, aici trebuie să fim foarte atenţi. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie în România să avem o corecţie macroeconomică, făcută însă în mod gradual, astfel încât să nu împiedici redresarea economiei. Trebuie să faci cu cap această corecţie macroeconomică”, a susţinut acesta.
În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste, Dăianu consideră că este vorba de un fenomen temporar, iar în toamnă este probabil ca FED să anunţe o reducere considerabilă a achiziţiei de active financiare şi de obligaţiuni, cu consecinţe pentru pieţele financiare internaţionale.
„Oricum, există multe incertitudini privind evoluţia inflaţiei, există şi probleme de măsurare, de aceea şi aceste discuţii: cât de reală este inflaţia aşa cum o măsurăm? Deci, sunt discuţii ample din acest punct de vedere şi în SUA şi în Europa. Nu mai vorbim de faptul că mişcarea preţurilor este resimţită în mod diferit de populaţie.
Oamenii nu au aceleaşi venituri şi au coşuri de consum diferite – şi de produse şi de servicii. Marea întrebarea este cât va dura acest fenomen. Nu ai cum să creezi inflaţie cu acest rebound, deci există şi o origine internă a inflaţiei, peste tot, dar şi la noi: rigidităţi în lanţuri pe care le avem şi în economia noastră – noi avem sectoare care au probleme cu forţa de muncă, de exemplu construcţiile şi nu numai. Şi aş mai spune ceva: în mod nefericit dereglementarea pe piaţa energiei. Planetele s-au aşezat în mod nefavorabil, nu mai vorbesc de o conduită nu cea mai potrivită din partea unora care furnizează energia cetăţenilor. Consiliul Concurenţei şi Ministerul Energiei este bine că sunt instituţii vocale, dar trebuie să fie şi mai vocale, pentru că nu este în regulă. O piaţa concurenţială nu înseamnă o piaţă nereglementată şi care să dezavantajeze consumatorii”, a arătat economistul.
Economiil emergente
În ceea ce priveşte economiile emergente, din care face parte România, acestea sunt ameninţate şi de o înăsprire a condiţiilor monetare.
„Condiţiile monetare pe pieţe se pot înăspri înainte ca bănci centrale de pe piaţă să dea tonul, FED-ul… Deci, dacă cei care operează în pieţe anticipează mişcările, ratele cheie ale băncilor centrale, pieţele se mişcă. Oricum, au avantaj economiile emergente ale căror bănci centrale au aranjamente cu FED, cu BCE etc. România are aceste aranjamente. Şi mai are un avantaj: este în UE, iar existenţa planului european este un avantaj pentru România.
Alte economii emergente, fără potenţă financiară cât de cât fac apel la FMI. Oricum, fundamentalele contează enorm. Deci, dacă ai deficite interne şi externe mari, greu finanţabile, ai o mare problemă şi de aceea este esenţială corecţia macroeconomică, şi nu neapărat că îţi spune Comisia Europeană, îţi spun agenţiile de rating sau îţi spune FMI. Bunul simţ economic, adică raţiunea, spune că nu poţi să persişti cu deficite foarte mari şi să crezi că le poţi finanţa indiferent de circumstanţe”, este de părere Dăianu.
El a arătat că, în privinţa dezechilibrelor externe, România iese din peisajul est european în raport cu Polonia, Ungaria sau Cehia, care au balanţe echilibrate, chiar surplusuri.
„Polonia are în acest an un surplus de cont curent substanţial, în timp ce la noi se adânceşte deficitul de cont curent – pe primele luni a crescut – şi explicaţia este că ai un rebound foarte puternic, în timp ce producţia nu se poate mişca tot atât de iute. Deci, ai acest decalaj între cerere şi mişcarea producţiei. România are de făcut consolidare bugetară fără să lovească refacerea economiei. Aceasta ar fi o trăsătură ghid pentru construcţia politicii macroeconomice”, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.
Cât priveşte procedura de deficit excesiv, Daniel Dăianu a atras atenţia că acest principiu funcţionează în continuare, chiar în condiţiile în care regulile fiscale în UE au fost suspendate până în 2023.
„Chiar dacă regulile în Uniune sunt în proces de reexaminare, ele rămân, operează iar din 2023. Va fi un proces gradual. Până în 2024 se ţinteşte un deficit bugetar care şi pe EFSA şi pe cash structural este în jur de 3% potrivit unor prognoze oficiale, deja este convenită această ţintă cu Comisia Europeană, este şi programarea oficială a Guvernului. Spun din nou că, în opinia mea, creşterea PIB va fi în acest an în jur de 7, posibil chiar peste în 2021. E un rebound puternic efectul de bază… Investiţiile publice vor ajuta, ele sunt prevăzute la 5,5% din PIB faţă de 5% în 2020. Ceea ce, iar, eu zic că este notabil, economia pare să fie mai rezilientă decât se credea. Se vede o efervescenţă antreprenorială, chiar dacă sectorul HoReCa a suferit foarte mult şi suferă încă. Există iar un aspect care adesea este subestimat în analize: că economia noastră este totuşi diversă. Noi nu avem trei sectoare, depindem de trei sectoare şi cu asta basta. Există multă industrie, aşa cum este ea, dar e multă. Ai zone în care ai şi excelenţă. Unele ramuri s-au descurcat în pandemie, adică au rezistat, altele chiar au luat avânt în pandemie şi e plin de firme care şi-au dezvoltat afacerea”, a explicat el.
Despre bursă
Daniel Dăianu a adăugat că bursa poate ajuta mai mult economia şi deja au loc listări.
„Se fac listări de companii autohtone la bursă, ceea ce este de salutat. Din 2021 are loc o schimbare de filosofie bugetară”, a adăugat Daniel Dăianu, care a avertizat că în cazul în care corecţia nu va fi graduală va fi lovită rău economia.
Piaţa Financiară organizează, în perioada 17-18 iunie 2021, la Predeal, tradiţionala întâlnire dintre jurnalişti şi reprezentanţi ai mediului financiar.
