Creșterea Produsului Intern Brut (PIB) din primul trimestru al anului a fost revizuită în scădere de către Institutul Național de Statistică (INS), principala modificare fiind reevaluarea negativă a investițiilor realizate. Astfel, creșterea economiei autohtone față de trimestrul precedent a fost de 1,5%, față de 1,6% anterior, și cu 4,1% față de primele trei luni din 2015, față de 4,2% în estimările inițiale. INS a menținut o rată de creștere de 4,3% pe serie brută a datelor.

Modificările nu sunt semnificative, dar indică un trend care ar putea afecta evoluția din întregul an. La fel, tabloul evoluției sectoarelor economice din primul trimestru sunt un bun indicator pentru tot anul. Cum ar fi faptul că avansul economic a fost susținut în principal de creșterea comerțului, în urcare cu 13,1% față de primul trimestru din 2015. Tot în zona de consum intră și majorarea activităților de spectacole, culturale și recreative cu 9,1% și abia după avem participarea sectorului informatică și comunicații, care a urcat cu 7,5%.

În zona de utilizare a PIB, cheltuielile de consum ale populației fiind în creștere cu 9,5% (după +10% anterior), vânzările din retail fiind stimulate de măsurile fiscale ale guvernului, în principal reducerea de TVA, care în primul trimestru al anului trecut era mai mare. Datele INS la cinci luni referitoare la comerțul cu ridicata (en gros) arată o creștere în termeni nominali de 7,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, fiind susținută în principal de majorarea comerțului cu mașini și echipamente industriale (nu autovehicule și motorete) cu 26%, a comerțului cu ridicata nespecializat cu 13,7% și al celui cu produse alimentare, băuturi și tutun cu 11,1%.

Investițiile de la buget scad

Formarea brută de capital fix, indicatorul care ne arată investițiile din economie, a crescut însă cu doar 2,3% în primul trimestru după datele revizuite. Anterior, estimarea INS era de 7%, mult mai mare. Date aferente primelor cinci luni avem de la Ministerul de Finanțe, care arată că s-au cheltuit 3,6 miliarde lei de la bugetul consolidat pentru investiții, în creștere cu 29% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea procentuală este mare, însă este înșelătoare deoarece vine după o perioadă de mai mulți ani de scădere. În 2012, spre exemplu, cheltuielile de capital realizate în primele cinci luni s-au ridicat la 6,7 miliarde lei, aproape dublu față de anul acesta.

De altfel, situația din acest an nu pare mult diferită de cea din 2015, când primele 11 luni au fost încheiate cu un excedent bugetar de 0,7%, după cheltuieli de capital de nu mult peste trei miliarde lei, dar anul a fost încheiat cu un deficit de 1,4%, în ultima lună fiind realizate plăți în valoare de 15 miliarde lei, care au urcat totalul la 18,2 miliarde lei, depășind cu 5,2% investițiile din 2014. Dar, așa cum se observă, a fost mai degrabă vorba de plata unor proiecte și lucrări anterioare, nu investiții noi. Iar șansele ca aceeași situație să se repete sunt destul de mari având în vedere deficitul de doar 0,1% după primele cinci luni.

O altă problemă atât pentru execuția bugetară, cât și pentru creșterea economică, este absorbiția fondurilor europene, capitol la care stăm în continuare foarte rău. În primele cinci luni, România a încasat de la Uniunea Europeană doar 967 milioane lei, mult sub suma de 3,5 miliarde lei din aceeași perioadă a anului trecut. Bugetul pentru acest an are prevăzute încasări de 18 miliarde lei de la UE, sumă greu de realizat după execuția la cinci luni, perioadă pentru care Ministerul de Finanțe evidențiază cheltuirea a aproximativ cinci miliarde lei pentru proiecte cuprinse în fondurile europene. Ceea ce înseamnă că a achitat de la buget în avans, urmând să primească banii înapoi de la UE. Dar dacă UE va considera proiecte ne-eligibile, nu va achita suma către Minister, iar plățile vor îngroșa deficitul bugetar din acest an, care este deja programat aproape de limita maximă, de 3%.

Întreaga situație face ca aprecierea PIB din 2016 să fie revizuită. Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană au o estimare de creștere de 4,2% pentru acest an (prognoză egală cu cea a Guvernului României), în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare vede o urcare de doar 4%. Anul trecut și la începutul anului estimările erau și de 4,3% și nu mai mici de 4,1%, însă situația s-a schimbat. Din păcate, având în vedere și stagnarea (sau chiar scăderea) producției agricole, este foarte posibil ca la sfârșitul anului să înregistrăm o creștere mai apropiată de 3%, nu de 4%.