” Comparativ cu anul anterior veniturile fiscale s-au redus cu 1,5%, iar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,4 puncte procentuale de la 4,2% în primul trimestru al anului 2017 la 3,8% în trimestrul I 2018 în special ca urmare a diminuării încasărilor din impozitul pe venit determinate de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018.”, notează Ministerul Finanțelor Publice, în raportul privind execuția bugetară pe primul trimestru.
Statul român a reușit să colecteze din accize doar 87,6% din ce și-a propus pentru primul trimestru al acestui an, în ciuda faptului că vânzările produselor purtătoare de accize (combustibili, alcool, țigări…) au continuat să crească.
Este, însă, doar o mică parte din ceea ce, ne spun cifrele execuției bugetare, a fost unul dintre cele mai proaste trimestre din ultimii ani pentru ANAF.
Veniturile din TVA, cele mai importante ca pondere în total, au fost de 13,3 miliarde de lei, cu aproape 9 puncte procentuale mai mici decât estimase MFP că va realiza. Și din impozitul pe profit s-au colectat mai puțini bani decât era așteptat, aidcă 95% din obiectiv. „Nivelul veniturilor din taxa pe valoarea adăugată au fost influențate negativ și de creșterea rambursărilor de taxă în primul trimestru al anului 2018 cu 42,4% (un plus de 1,2 miliarde lei) comparativ cu primul trimestru al anului 2017.”, explică MFP.
Singurele categorii unde s-au înregistrat creșteri sunt impozitele pe salarii și contribuțiile din asigurări (pensii, șomaj, asigurări de sănătate), însă aceste depășiri ale țintei au fost generate direct de creșterile salariale decise prin lege și de schimbările în ceea ce privește mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat.
Din asigurări, statul a luat cu 2 miliarde de lei mai mult decât se aștepta și a depășit ținta cu aproape 6 puncte procentuale.
Impozitul pe salarii a adus 6,5 miliarde de lei statului, adică 115% din ce era estimat.
De partea cealaltă, MFP pare că a mers pe o execuție bugetară prudentă și a reușit să compenseze scăderile din zona veniturilor fiscale prin reducerea chletuielilor, pe toate categoriile. Totalul cheltuielilor din primele trei luni au fost de 78 de miliarde de lei, la doar 90% din estimări.
Per ansamblu, deficitul bugetului a fost de doar 0,48% din PIB, la jumătate față de țintă.
Pe de altă parte, majoritatea guvernelor României au avut obiceiul de a amâna plăți în prima parte a anului, pentru a obține deficite decente. Către finalul anului, însă, mai ales după luna octombrie, se realizează majoritatea cheltuielilor, inclusiv decontările către administrațiile locale, motiv pentru care au existat situații când deficitul a urcat și cu 2-3 puncte procentuale doar în utimele trei luni ale anului.