Creșterea economică de anul trecut s-a ridicat la 4,8%, conform datelor preliminare ale Instititutului Național de Statistică (INS), cifră apropiată de cea a așteptărilor. Avansul PIB nu a ajuns la 5%, cifră vehiculată în urmă cu câteva luni de mai mulți analiști, dar oricum rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană pentru 2016.

În ultimul trimestru al anului trecut creșterea PIB a fost de 4,7% față de aceeași perioadă din 2015 i de 1,3% față de trimestrul anterior. În mod sigur însă evoluția va trece prin revizuiri din partea INS, odată cu analiza detaliată a sectoarelor, așa cum s-a întâmplat și acum când avem o variantă definitivă a PIB pentru 2014, dar nu și pentru 2015, iar avansul din primul și al treilea trimestru de anul trecut au fost modificate. Astfel, avansul PIB din primul trimestru față de cele trei luni precedente a fost revizuit de la 1,5% la 1,3%, iar cel din al treilea trimestru față de perioada anterioară s-a modificat de la 0,6% la 0,5%. Conform INS, modificările au venit ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial.

Până când vom avea o analiză detaliată a formării PIB de anul trecut, putem intui care au fost sectoarele care au contribuit cel mai mult la creștere. În primul rând, volumul lucrărilor de construcții a fost cu 4,8% mai mic decât în 2015, calcule realizate în serie brută, în timp ce producția industrială a crescut cu 1,7%. În același timp, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a urcat cu 9,5%, iar cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția celui cu autovehicule și motociclete, a avansat cu 7,7%.

Cu alte cuvinte, creșterea a fost bazată pe consum, iar această evoluție este reclamată de mulți economiști ca fiind nesustenabilă. Datele GfK Temax referitoare la piața de bunuri de folosință îndelungată indică un avans de 9,2% față de 2015, până la valoarea de 2,55 miliarde euro, după ce au fost consemnate creșteri semnificative, de peste 20%, în categoriile electrocasnicelor mici și mari. Iar consumul se vede și în deficitul comercial al României, balanța dintre exporturi și importuri, care a ajuns la 9,3 miliarde euro.

Estimări optimiste

Din fericire, anul trecut deficitul comercial nu a dus la un deficit mare de cont curent, fiind contrabalansat de excedentul din sectorul servicii, de 7,55 miliarde euro, conform datelor BNR. Deficitul de cont, în valoare de 4,12 miliarde euro, a fost acoperit aproape integral de investițiile directe străine, care s-au ridicat la 4,08 miliarde euro.

Dar dacă anul trecut am reușit să nu stricăm balanța contului curent în ciuda deficitului comercial mare, anul acesta nu se știe dacă vom mai reuși. Prognoza Guvernului, cea care stă la baza bugetului adoptat pentru acest an, se bazează pe o creștere economică de 5,2%, avans care ar asigura, împreună cu o colectare foarte bună a veniturilor, un deficit de sub 3%. Estimarea Guvernului este susținută de cea a Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), instituție care a revizuit pozitiv avansul pentru acest an, după ce în urmă cu câteva luni anunța o creștere de 4,3%.

CNP și Guvernul sunt singurele instituții cu un grad atât de mare de optimism. Comisia Europeană, care vedea pentru 2016 un avans de 4,9%, are o prognoză pentru 2017 de 4,4%, creștere anunțată într-un raport care a luat în calcul indicatorii de la 1 februarie 2017. Diferența este foarte mare față de prognoza Guvernului și crește dacă ne uităm la estimarea Fondului Monetar Internațional, de 3,8%, sau la cea a Băncii Mondiale, de 3,7%. Inclusiv analiștii din bănci oferă estimări mult sub cea a CNP; în timp ce UniCredit Banc vede un avans al PIB de 3,4%, cei de la ING  sunt mai optimiști și indică o creștere de 4,1%.

Banca Națională nu oferă estimări proprii referitoare la creșterea PIB, dar după cum a declarat Mugur Isărescu, președintele BNR, prognoza pentru 2017 este „între 4% și 5%”. Poate este mai apropiată de cea a Guvernului, dar cu siguranță nu ajunge la 5,2%. De altfel temerea tuturor pentru evoluția economică din acest an este că bugetul a fost fundamentat pe cifre majorate artificial, astfel încât să poată fi acoperite cheltuielile deja angajate de noul Guvern, iar deficitul bugetar să rămână sub limita de 3%. Mai mult, este posibil ca cifrele să fie respectate în cea mai mare parte, dar cu amânarea unor cheltuieli pe bugetele viitoare (creditele angajate), ceea ce ar duce la deteriorare a economiei în următorii ani.

CIFRA

5,2% este creșterea economică estimată de CNP și de Guvern în acest an, mult peste prognozele instituțiilor internaționale, care nu trec de 4,4%