Abolfathi, este de parere ca economia globala va creste cu 4,1% in 2004 si cu numai 3,4% in 2005. In opinia lui Anirvan Banerji, directorul Economic Cycle Research Institute (un centru de cercetari independent), asistam de fapt la o usoara incetinire a cresterii economiei mondiale datorita unor schimbari structurale la nivel global. „Nu exista pericolul recesiunii, dar exista o mare presiune asupra productivitatii la nivel mondial, deoarece prin cresterea economica a Chinei si a Indiei inca doua miliarde de oameni au intrat in circuit”, spune Banerji. Daca in 2003 unul din motoarele economiei mondiale au fost SUA (consumul americanilor, mai exact), in acest an America nu va mai juca acelasi rol. Dupa o crestere cu 4,5% in primul trimestru al anului, economia SUA a dat semne de incetinire – 2,8% in trimestrul doi, iar previziunile pentru acest an se opresc undeva pe la 3%. In schimb, economia Chinei va creste cu peste 7% in 2004, dupa ce in 2003 a uimit pietele cu o crestere de 9,1%. O data cu economia chineza cresc insa si temerile ca autoritatile de la Beijing nu vor putea asigura o aterizare usoara, dupa o supraincalzire fara precedent. De asemenea, economia Federatiei Ruse va creste, potrivit estimarilor, cu 7% in 2004 si circa 5% in 2005. Europa Centrala si de Est si statele baltice vor incheia anul cel mai probabil cu o crestere economica de aproape 7%, urmata insa de o incetinire spre finele anului si in 2005. Cel mai putin va creste economia europeana: maximum 2%. „Acest fapt va afecta si economia tarilor est-europene, mai ales in 2005”, afima analistii. Ronal Tiersky, profesor de stiinte politice la Colegiul Amherest, sustine ca la acest lucru au contribuit atat economiile nereformate ale Germaniei si Frantei si Italiei, cat si modul de viata european bazat pe salarii mari, ore de munca putine si indemnizatii de somaj generoase. „UE este o piata unica, dar nu si cu taxe unice, fapt ce ingreuneaza schimburile comerciale”, a declarat Tiersky in deschiderea World Leadership Forum, organizat la New York. Firavele evolutii pozitive din economia mondiala sunt umbrite acum atat de slaba performanta a economiei europene, cat si de ritmul prea slab cu care economia SUA creeaza noi locuri de munca. „Economia globala creste, dar are de infruntat riscul dezechilibrelor economice si al cresterii abrupte a dobanzilor din cauza deficitelor publice prea mari”, afirma recent Jean Philipe Cotis, seful OECD (Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare). La randul sau, directorul general al FMI, Rodrigo Rato, declara intr-o conferinta de presa organizata la New York ca SUA trebuie sa-si rezolve problema deficitului fiscal si a celui de cont curent, Europa si Japonia sa faca reforme structurale pentru a-si asigura o crestere mai riguroasa, iar tarile cu venituri medii sa creeze mai multe locuri de munca si sa reduca saracia. La dezechilibrele care afecteaza economia globala se adauga insa si alte amenintari: pretul petrolului, riscul caderii preturilor pe piata imobiliara din cateva tari dezvoltate, supraincalzirea economiei chineze. „In cazul petrolului, probabilitatea ca pretul sa urce la 80-90 de dolari/baril este mai mica de 10%, iar impactul asupra economiei globale nu ar fi foarte mare”, ne-a declarat directorul Global Insight. El spune ca impactul cel mai mare l-ar avea prabusirea pietei imobiliare in cateva tari dezvoltate. Asupra acestui risc a avertizat si FMI, Rodrigo Rato afirmand ca supraevaluarea preturilor imobiliare din mai multe tari dezvoltate (intre care si Marea Britanie) poate fi urmata de o cadere brutala. si deficitele SUA sunt considerate „o bomba cu ceas”, a carei explozie ar duce la prabusirea dolarului, afectand economia globala.Chiar daca cea mai mare probabilitate (25%) este atribuita unei aterizari dureroase a economiei chineze, specialistii Global Insight sustin ca impactul asupra economiei mondiale nu ar fi foarte mare. In schimb, un alt risc major vine din directia corporatiilor, mai exact al capacitatii acestora de a crea mai multe locuri de munca, atat in SUA, cat si la nivel mondial. „Daca excesul de capital din sectorul corporatist se va mentine (si nu va fi investit), vom asista la un blocaj al preturilor sau chiar la o tendinta de reducere a lor. Profiturile vor scadea, piata va incepe sa vanda actiuni si va aparea riscul deflatiei”, a mai spus Farid Abolfathi.