privind evoluţia Produsului Intern Brut în perioada aprilie-iunie 2017, conform căreia cea mai mare economie mondială a înregistrat o expansiune de 2,6% în ritm anual, în timp ce avansul în primele trei luni din 2017 a fost revizuit în jos, până la 1,2%, de la 1,4% anunţat anterior.
În primul semestru din 2017, PIB-ul SUA a crescut cu 1,9%, ceea ce face puţin probabil obţinerea unei creşteri de 2,5% pe ansamblul acestui an. Preşedintele Donald Trump a anunţat o ţintă ambiţioase de 3% în 2017.
Performanţele peste aşteptări ale PIB-ului SUA în trimestrul doi din 2017 se explică în principal prin creşterea cu 2,8% a cheltuielilor de consum, responsabile pentru mai mult de două treimi din activitatea economică. În primele trei luni din acest an cheltuielile de consum au urcat cu 1,9%.
Investiţiile în echipamente au urcat cu 8,2% în perioada aprilie-iunie 2017, cel mai rapid ritm din trimestrul trei din 2015. A fost a treia creştere trimestrială consecutivă.
FMI a înrăutăţit prognoza
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutăţit, în iunie, prognoza de creştere a PIB-ului SUA, la 2,1% în 2017 şi 2018, din cauza lipsei detaliilor privind planurile administraţiei Trump de stimulare a economiei, transmite Reuters.
Obiectivul administraţiei Trump privind o creştere economică anuală de peste 3% pentru o perioadă îndelungată este puţin probabil să fie îndeplinit, parţial deoarece s-a ajuns la un grad aproape complet de ocupare a forţei de muncă, se arată în raportul FMI.
În aprilie, FMI estima un avans al PIB-ului SUA de 2,3% în 2017 şi de 2,5% în 2018, pe fondul aşteptatelor reduceri de taxe pentru companii şi al noilor cheltuieli federale. Ţinând cont de lipsa detaliilor privind planurile administraţiei Trump de stimulare a economiei, FMI a decis să elimine presupusele măsuri de stimulare din prognoza de creştere.
Recent, Fondul Monetar Internaţional a avertizat că propunerile preşedintelui SUA, Donald Trump, referitoare la reducerea taxelor pentru companii şi revenirea asupra unor modificări aduse reglementării financiare, ar putea da naştere unui comportament de asumare excesivă de riscuri similar cu cel care a precedat criza financiară din 2008.
AGERPRES