Cresterea exporturilor incarca nota de plata

Statistic, se poate spune ca in acest domeniu a fost depasita etapa de tranzitie. Numai ca, aproape in totalitate, comertul exterior este dependent de pietele unor produse cu potential redus de dezvoltare. In al doilea rand, dinamica pozitiva a exporturilor necesita majorarea, luna de luna, a deficitului comercial. Finantarea constanta a deficitului, exclusiv pe seama contractarii de noi credite, nu poate fi sustinuta o perioada lunga de timp. In absenta unei restructurari economice, reechilibra

Statistic, se poate spune ca in acest domeniu a fost depasita etapa de tranzitie. Numai ca, aproape in totalitate, comertul exterior este dependent de pietele unor produse cu potential redus de dezvoltare. In al doilea rand, dinamica pozitiva a exporturilor necesita majorarea, luna de luna, a deficitului comercial. Finantarea constanta a deficitului, exclusiv pe seama contractarii de noi credite, nu poate fi sustinuta o perioada lunga de timp. In absenta unei restructurari economice, reechilibrarea balantei de plati se va face prin devalorizarea monedei nationale, cu pericolul unei cresteri inflationiste peste limita prognozata.
Din punctul de vedere al structurii exporturilor, in primul trimestru al acestui an se constata o imbunatatire, fata de perioada similara a anului trecut. Este de remarcat cresterea cu 62% a livrarilor de masini, dispozitive mecanice, aparate si dispozitive electrice, ponderea acestora atingand 16% in total exporturi. Produsele metalurgice conteaza cu 13,3% din total, cresterea fiind modesta, sub 2%. Succesele industriei metalurgice si celei prelucratoare se datoreaza insa, intr-o mare masura, subventiilor indirecte de care beneficiaza. Acest lucru a fost dezvaluit atat de primul-ministru, Adrian Nastase, cat si de presedintele APAPS, Ovidiu Musetescu, cu ocazia discutiilor privind privatizarea Alro – Slatina, prin majorarea capitalului social.
Performantele financiare foarte bune obtinute de combinatul pentru producerea aluminiului primar n-ar fi fost posibile fara o subventionare a pretului energiei electrice. SC Electrica livreaza pentru Alro curent electric la pretul de 19,5 USD/MWh, sub costul de productie. Pentru alte unitati, sprijinul statului consta in acceptarea tacita a neplatii datoriilor catre buget sau catre furnizorii de utilitati. Aceasta se traduce in cresterea continua a arieratelor din economie. Rata somajului se pastreaza la valori scazute, existand premise ca la inceputul verii sa coboare sub 10%, datorita intensificarii activitatii in constructii.
Subventii indirecte pentru umflarea PIB
Eforturile pentru sustinerea exporturilor se bazeaza pe cresterea semnificativa a importurilor de produse minerale, categorie din care materiile prime energetice se afla pe primul loc. Astfel, in primul trimestru, aceste importuri au totalizat 665 milioane de dolari, cu 36% mai mult decat perioada similara a anului trecut, ponderea lor crescand la 18% din total. Trebuie amintit ca majorarea valorica a importurilor de titei si produse petroliere are loc pe fondul unei diminuari cu circa 30% a cotatiilor internationale la titei, comparativ cu primavara anului 2000, ceea ce inseamna o crestere si mai mare a cantitatilor achizitionate. Sondajul de opinie in randul managerilor, efectuat de Institutul National de Studii si Statistica Economica, releva ca tendinta ascendenta a exportului se va mentine si in trimestrul II pe total activitate prelucratoare (sold conjunctural +24%), fiind mai accentuata in unitatile din industria de prelucrare a titeiului, industria de masini si echipamente, aparate electrice si metalurgie. Optimismul managerilor se bazeaza, in mare parte pe accesul la resurse energetice relativ ieftine. Aproximativ 60% din deficitul suplimentar a avut drept cauza cresterea importurilor de titei si produse petroliere, a caror pondere in total importuri este in crestere accentuata, de la inceputului anului. Cu alte cuvinte, Guvernul cumpara procentele cu care va creste PIB-ul in acest an. Ecuatia este simpla: productie mai mare, mai multe locuri de munca, venituri salariale mai mari si popularitate pe masura pentru Executiv. Reversul medaliei il constituie cresterea deficitului de cont curent si apelarea la noi imprumuturi de pe pietele financiare internationale.
Industria usoara continua sa detina, si in primul trimestru din acest an, cea mai mare pondere din totalul exporturilor, cu 35% din total. Specialistii Federatiei Patronale din Industria Usoara apreciaza insa ca fabricile romanesti de confectii vor mai putea sa lucreze in regim de lohn maximum inca sase ani. Dezvoltarea acestui sector se datoreaza migrarii catre est a marilor producatori, care au gasit aici mana de lucru mai ieftina decat in UE. In 1999, Romania a devansat Polonia, situandu-se pe primul loc din Europa la exportul de confectii. O data cu trecerea boomului confectiilor si tricotajelor, cei peste 8.500 de agenti economici din acest domeniu vor fi obligati sa disponibilizeze din angajati. Impactul social va fi foarte dur, in industria usoara lucrand peste 400.000 de salariati. In viitorul nu tocmai indepartat, supradimensionarea acestei ramuri industriale va crea probleme asemanatoare celor din minerit.