Într-un material publicat de Folha Online (Brazilia), este analizată creşterea numărului de cazuri de coronavirus în SUA în anumite state şi impactul pe care l-ar putea avea asupra alegerilor prezidenţiale în care se vor înfrunta, cel mai probabil, Donald Trump şi Joe Biden.
Creșterea cazurilor de coronavirus în SUA poate consolida o tendință schimbare democrată în statele republicane din punct de vedere istoric, precum Texasul, Arizona și Georgia. Consecințele pandemiei, care a ucis peste 136.000 de americani, pot face ca, de asemenea, regiuni precum Florida și Rust Belt (Centura de Rugină, zona industrială din nord-estul SUA – n. trad.) care fluctuează în privinţa preferințelor între partide la fiecare alegeri, să părăsească definitiv orbita președintelui. Toate au fost lovite de noile focare de COVID-19 din țară și au reflectat modificarea stării de spirit a electoratului în fața lipsei de capacitate de conducere a lui Donald Trump pentru controlarea crizei.
Atitudinea oscilantă a erodat baza președintelui și l-a ridicat pe Joe Biden, adversarul său în disputa din luna noiembrie, în fruntea sondajelor, chiar şi acolo unde de decenii un democrat nu a fost ales pentru Casa Albă. La jumătatea lunii martie, de exemplu, înainte de izbucnirea pandemiei în SUA, Trump îl întrecea pe Biden cu patru puncte procentuale în Arizona, aceeași diferență pe care o avusese cu Hillary Clinton în acel stat în 2016. Cu toate acestea, odată cu agravarea crizei, tabloul s-a schimbat pentru Trump.
Potrivit FiveThirtyEight, un site care compilează zilnic media principalelor sondaje din țară, Biden l-a întrecut pe republican cu aproximativ două puncte, iar astăzi are 46,8%, faţă de 44,6% cât are președintele. Cel mai mare avantaj al democratului de până acum în acest stat – de aproximativ cinci puncte – a fost pe 30 iunie, când Arizona a atins recordul de 4.797 de noi cazuri de COVID-19 într-o singură zi, în condiţiile negaţionismului lui Trump, care insistă să se susţină redeschiderea economică, chiar și în lipsa scăderii ratelor de transmisie, notează Folha Online.
Guvernat de republicanul Doug Ducey, Arizona a reluat activitățile la jumătatea lunii mai și astăzi asistă la înrăutăţirea severă a numărului de diagnostice, care totalizează deja aproape 124.000, precum şi 2.200 de decese. Ultimul candidat democrat la Casa Albă care a câștigat în Arizona a fost Bill Clinton, în 1996, însă recentele schimbări demografice – cu alegători tineri, hispanici și mai progresiști, mulți dintre ei fiind angajați pentru a lucra în companii tehnologice – au transformat regiunea într-o piesă în mișcare. În 2018, alegătorii din acest stat au ales pentru prima dată în ultimii 30 de ani un democrat la Senat, Kyrsten Sinema, semnalând faptul că nemulțumirea față de Trump este în creștere.
Pandemia a accelerat pierderea sprijinului de către președinte în rândul albilor și a celor cu şcolarizare scăzută – profilul unei mari părți a populației din Arizona – și al femeilor din zonele metropolitane, care resping din ce în ce mai mult atitudinea agresivă și nu prea responsabilă a republicanului. Argumentul privind indicii economici buni din SUA, care era folosit anterior de mulți dintre ei pentru a justifica votul pentru Trump, este afectat de grava recesiune, care a adus rata șomajului de la 3,5%, la 13%.
În alte state tradițional republicane, precum Texas și Georgia, foaia de parcurs în perioada pandemiei a fost aceeași, însă cu o modificare mai recentă de direcţie și, de asemenea, mai strânsă în favoarea lui Joe Biden. Cifrele au început să se îmbunătățească pentru democrat în aceste regiuni la jumătatea lunii iunie, când noi vârfuri de coronavirus au lovit sudul și coasta vest a SUA – acum sunt cel puțin 39 din cele 50 de state americane cu creşteri de diagnostice, iar situația din țară pare din nou scăpată de sub control.
Ca și în Arizona, imaginea din Texas este destul de alarmantă. Există peste 273.000 de cazuri și 3.200 de victime, cu noi infecții care au început să se agraveze luna trecută. Perioada coincide tocmai cu pierderea avantajului de către Trump față de Biden în acest stat. Președintele conducea în sodajele din Texas cu până la patru puncte procentuale, însă diferența s-a prăbuşit în luna iunie, iar sâmbătă (11 iulie), Biden a ajuns să atingă chiar cu 0,2 puncte mai mult. Trump a revenit în frunte la începutul săptămânii, depăşindu-și adversarul cu 0,1 puncte.
Marja este foarte strânsă și s-ar putea schimba până în luna noiembrie, dar este clar că datele îngrijorează campania președintelui într-un stat care nu a mai ales un democrat la Casa Albă din 1976. În urmă cu patru ani, Trump a învins-o pe Hillary cu nouă puncte procentuale în Texas – 52% la 43% -, dar a fost prima dată când un nume democrat a pierdut cu o singură cifră din anii 1990 încoace, ceea ce indică faptul că acolo tabla de șah va tinde să fie mai competitivă.
În 2018, democratul Beto O’Rourke a fost învins la mustaţă în cursa pentru Senat, dar a ajutat la mobilizarea alegătorilor în orașe precum Dallas și Houston – iar astăzi este unul dintre şefii de campanie ai lui Biden în acest stat.
Marți (14 iulie), Biden a anunțat consolidarea echipei sale din Arizona și noi clipuri TV specifice Texasului, consolidându-și prioritatea în marile orașe din aceste state. Centrele urbane se află în vizorul opoziției la adresa lui Trump şi în Georgia și în capitala sa, Atlanta, unde majoritatea populației este de culoare și a suferit în mod disproporționat ca urmare a pandemiei. Biden l-a depășit pe Trump în sondajele din Georgia la mijlocul lunii iunie și este cu un punct înaintea președintelui.
O altă țintă a campaniei democrate este electoratul alb și slab educat, una dintre principalele nișe ale bazei lui Trump și care, nemulțumit de președinte, poate face state-pendul – cele care oscilează între partide la fiecare scrutin – să revină la democrați după patru ani.
În această categorie, Florida, pe lângă Michigan, Pennsylvania și Wisconsin, în Centura de Rugină, sunt cele care au alarmat cel mai mult Casa Albă. În Florida, Trump a învins-o pe Hillary cu 1,2 puncte în urmă cu patru ani, dar Biden a obţinut un avantaj de 6 puncte în ultimele săptămâni, în timp ce pandemia se agrava dramatic în acest stat. La sfârşitul săptămânii, Florida a înregistrat peste 15.000 de cazuri de COVID-19 în 24 de ore, cea mai ridicat nivel de infecții zilnice de la începutul pandemiei – recordul era la New York, cu aproximativ 12.000. Doar marți s-au înregistrat 132 de decese în acest stat într-o singură zi.
În ciuda gravității – există 282.400 de cazuri și 4.200 de decese, guvernatorul republican Ron DeSantis, aliat al lui Trump, a făcut presiuni pentru ca economia să se redeschidă din luna aprilie și spune că școlile îşi vor relua activitatea cu prezenţa elevilor şi a profesorilor în luna august, așa cum dorește președintele.
Asistenţii lui Trump încearcă să-l convingă să fie mai disciplinat și să adopte o atitudine mai gravă în fața pandemiei – la sfărşitul săptămânii, el a purtat pentru prima dată o mască în public. Chiar și ţinând seama de scena inedită, președintele nu pare dispus să-și schimbe radical comportamentul și încearcă să păstreze retorica agresivă și pro-economie ca semn făcut bazei sale. Scenariul actual nu-i este favorabil lui Trump, dar mai sunt ceva mai mult de trei nului până la alegeri.
În mijlocul unei pandemii care se mișcă precum focarele de incendiu – și cu un președinte care nu stinge flăcările -, trebuie să așteptăm pentru a vedea unde se va afla focul în luna noiembrie.