Creșterea PIB se ciocnește cu lupta împotriva încălzirii globale
Câștigătorul Premiului Nobel pentru Fizică, Giorgio Parisi, în discursul său ținut la Camera Deputaților pentru întâlnirea pregătitoare pentru COP26, „i-a certat” pe parlamentarii prezenți. Primit cu aplauze răsunătoare, în acuzația sa, academicianul s-a axat pe problema încălzirii globale și a luptei împotriva schimbărilor climatice, apoi le-a reamintit politicienilor sarcina lor, și anume aceea de „a înfrunta problemele și de a le rezolva”, de a fi, cu alte cuvinte, „șoferi” pe timp de noapte. „Știința reprezintă farurile, dar apoi responsabilitatea de a nu ieși de pe carosabil revine șoferului, care trebuie să țină cont și de faptul că farurile sunt limitate”.
„Umanitatea trebuie să facă alegeri esențiale, trebuie să combată cu tărie schimbările climatice”, a afirmat Parisi, în discursul său la care a participat și președintele Italiei, Sergio Mattarella, precum și purtătorul de cuvânt al Camerei Deputaților din SUA, Nancy Pelosi. Știința „ne avertizează de decenii că comportamentul uman punea bazele unei creșteri amețitoare a temperaturii planetei noastre”, dar, „din păcate”, acțiunile puse în aplicare de guverne au avut până acum „rezultate extrem de modeste”, a precizat omul de știință italian. Efectele schimbărilor climatice „sunt în văzul tuturor. Inundațiile, uraganele, valurile de căldură și incendiile devastatoare la care am fost spectatori uimiți, sunt o dovadă foarte timidă a ceea ce se va întâmpla în viitor la o scară mult mai mare”, a amintit Parisi. Prin urmare, măsurile care trebuie puse în aplicare, „trebuie să fie decisiv mai incisive” și nu trebuie să se limiteze numai la „salvarea conștiinței noastre”, notează
Pot exista fenomene pe care nu le-am prevăzut
Și, pentru a remarca necesitatea unor intervenții i decisive, câștigătorul Premiului Nobel a continuat. „Dacă temperatura planetei noastre crește mai mult de 2 grade Celsius, intrăm pe un teren necunoscut, în care pot exista fenomene pe care nu le-am prevăzut, care pot agrava enorm situația”. De exemplu, ar putea avea loc „incendii colosale de păduri, cum ar fi în Amazon, care ar elibera cantități enorme de gaze cu efect de seră într-un mod catastrofal”. Astfel, „în timp ce limita inferioară de 2° Celsius este ceva despre care putem fi destul de siguri, este mult mai dificil de înțeles care este scenariul cel mai pesimist: ar putea fi mult, mult mai rău decât ceea ce noi ne imaginăm”, a mai avertizat fizicianul italian care, după cum a reamintit și la scurt timp după primirea recunoașterii, a pus din nou accentul pe importanța investițiilor științifice pentru a înfrunta problema. „Economisirea energiei este, de asemenea, un capitol care trebuie înfruntat cu hotărâre. De exemplu, atâta timp cât temperatura internă din casele noastre va rămâne aproape constantă vara și iarna, va fi dificil să oprim emisiile”, a continuat Parisi, notează Il Fatto Quotidiano.
Efortul trebuie să fie colectiv
Pentru a realiza o schimbare reală, însă, efortul „monstruos” trebuie să fie colectiv. Și este sarcina politicienilor, cărora li s-a adresat Parisi, de a face în așa fel încât costurile acestei schimbări „să fie acceptate de toți”. „Costurile – a precizat, apoi – trebuie să fie distribuite în mod echitabil și solidar între toate țările: decența cere ca țările care afectează în prezent resursele planetei, să depună cele mai mari eforturi”. Acțiunea trebuie să fie imediată. „Știm cu toții că un doctor jalnic a provocat o inflamație purulentă”, a afirmat Parisi, citând și experiența virusului COVID-19. „Am văzut că adesea au fost luate cu întârziere măsurile de limitare a pandemiei, abia când nu mai puteau fi amânate”, a atacat Parisi, amintind de „un șef de guvern care a spus că „nu putem impune un lockdown înainte ca spitalele să fie pline, cetățenii nu ar înțelege” și, prin urmare, îi invită pe politicienii prezenți „să nu fie medici jalnici”.
În această operațiune de schimbare, Parisi a atacat în cele din urmă și actuala „măsură a economiei”, adică „produsul intern brut” care, de fapt, nu este o măsură bună. Nu este, pentru că „captează cantitatea, dar nu și calitatea creșterii”, a explicat fizicianul italian. Din acest motiv, potrivit laureatului Premiului Nobel, „dacă PIB va rămâne în centrul atenției, viitorul nostru va fi trist”. „Politicienii, jurnaliștii, economiștii care planifică viitorul nostru și care monitorizează progresele realizate, trebuie să utilizeze un indice care să ia în considerare alte aspecte în afară de PIB”, a sugerat Parisi. „Trebuie să ne schimbăm punctul de vedere, dacă PIB-ul rămâne central, atunci lupta împotriva schimbărilor climatice nu mai este centrală”, a reiterat Parisi, la finalul evenimentului. Așadar, vorbind cu jurnaliștii, a concluzionat cu o glumă: „Dacă mă aștept ca politicienii să asculte avertismentul meu? Speranța moare ultima”.
