„Practic, datele Comisiei de Prognoză certifică ceea ce timp de un an de zile am încercat să facem împreună cu mediul de afaceri şi cu zona socială. Dacă vreţi să traduc plastic, ce s-a întâmplat în 2022, această creştere a PIB-ului cu 49 de miliarde de euro, care este mai mare decât ultimii doi ani înainte de anul 2022 cumulaţi, reflectă ceea ce am şi vrut când am venit la guvernare şi, ştiţi foarte bine că am discutat în coaliţie, schimbarea tipului de motor economic.
Înainte de pandemie, România avea un motor economic care se baza pe anumite zone de stimulare şi care arătau o viteză de creştere care se baza pe stimuli concreţi ai Guvernului către economie şi cetăţeni. (…) Dacă vreţi să fac aşa o traducere, s-a pus un motor de maşină mai lentă. Ceea ce noi am încercat împreună, şi asta este încă o dată o chestiune pe care cu toate criticile, cu toate animozităţile din acest an greu, foarte complicat, totuşi ne-am ţinut consecvenţi de a pune din nou la punct un motor de creştere economică sustenabil, bazat, dacă vreţi, şi pe stimuli economici”, a declarat, joi, Adrian Câciu la începutul şedinţei de guvern.
Potrivit spuselor sale, în trecut, „efortul guvernamental era în jur de 2% din PIB, anul acesta efortul direct a fost de 6% din PIB la care se adaugă creditul fiscal de 4,7”.
Creşterea PIB-ului din 2022 a transformat motorul economic al României dintr-un lent într-un sustenabil
„De aceea, şi când am construit bugetul, ştiţi foarte bine că am încercat să creştem efortul guvernamental bazat pe investiţii în primul rând, dar şi pe programe, aşa cum a fost şi în 2022 programul ‘Sprijin pentru România’ şi programe care să vină atât din fonduri europene, cât şi din fonduri naţionale care să ducă bani rapizi în economie şi, mai ales, în zona populaţiei. De ce este necesar acest lucru? Toţi banii aceştia se întorc şi se multiplică. Evident, trebuie să avem grijă în continuare ca această modificare să fie una consolidată şi acest lucru se face pe seama investiţiilor atât guvernamentale, cât şi private”, a adăugat ministrul Finanțelor.
Acesta a precizat, totodată, că în modelul de creştere economică din ultimele două trimestre „se inversează nişte zone de direcţie economică”, iar „creşterea economică începe să se consolideze pe formarea brută de capital fix, ceea ce este primul semnal că începem să intrăm în dezvoltare sustenabilă, în sensul în care dezvoltarea se face pe parte de investiţii atât publice, cât şi private.
„Acest lucru nu se poate face în schimb numai printr-un efort doar al Guvernului, ci trebuie făcut (…) în parteneriat permanent şi adaptate măsurile la dinamica economică şi la preocupările pe care mediul de afaceri le are sau cu care se confruntă”, a explicat el.
