Impactul comerțului global asupra economiei României
Într-o perioadă marcată de volatilitate economică și tensiuni comerciale internaționale, România se află într-o poziție delicată, având în vedere interconexiunile sale economice cu principalele piețe din Uniunea Europeană și din afacerea acesteia.
Deși relațiile comerciale directe ale României cu Statele Unite nu sunt semnificative, efectele colaterale ale măsurilor și contra-măsurilor adoptate de marile economii ale lumii pot influența profund economia locală.
„În contextul actual al relaţiilor comerciale internaţionale, măsurile şi contra-măsurile adoptate de Statele Unite au devenit subiecte de intensă dezbatere şi negociere, atât în raport cu economiile mari, precum UE şi China, dar şi cu vecinii săi direcţi, Canada şi Mexic. Aceste acţiuni par să fie parte dintr-un joc complex de obţinere a unor concesii, dar şi a unor avantaje pe termen lung, în care SUA îşi vede consolidată poziţia pe piaţa globală. A curs multă cerneală pe acest subiect în ultimele două luni, aşa că mi-am propus să ne uităm mai concret ce anume aduce acest context dificil economiei României. Şi impactul e mai complex decât se observă la prima vedere”, scrie Alex Milcev.
Relațiile comerciale cu Uniunea Europeană
În 2024, exporturile României către țările Uniunii Europene au atins 66,7 miliarde de euro, reprezentând 72% din totalul exporturilor, iar importurile din UE au totalizat 90,9 miliarde de euro.
Aceste cifre reflectă interdependența puternică a României cu piața europeană, ceea ce face ca eventualele turbulențe între UE și alți parteneri economici majori, precum Statele Unite, să aibă un impact indirect asupra economiei locale.
Deși relațiile comerciale directe cu SUA sunt relativ reduse (exporturi de 2,11 miliarde de euro și importuri de 1,2 miliarde de euro în 2024), România resimte deja efectele indirecte ale schimbărilor din comerțul global, mai ales în ceea ce privește prețurile și evoluția PIB-ului.
Impactul politicii fiscale internaționale
Un aspect de mare importanță al tensiunilor comerciale globale este reprezentat de politica fiscală internațională, în special prin măsuri precum BEPS 2.0.
Acordul care vizează impozitarea profitului corporațiilor a fost semnat de aproape 130 de țări, dar Statele Unite au decis să se retragă din acesta, invocând un dezavantaj pentru companiile americane. Acest pas a generat o serie de controverse economice și diplomatice, mai ales între SUA și Uniunea Europeană.
Consecințele acestei decizii nu sunt de neglijat pentru economia românească, mai ales pentru sectoare precum IT-ul, care depind într-o măsură considerabilă de piața americană. Introducerea unor taxe suplimentare pe veniturile obținute de firmele europene ar putea crește costurile operațiunilor și reduce competitivitatea economiilor naționale, inclusiv în România.
Posibile efecte negative asupra industriilor românești
Mai mult, măsurile punitive propuse de SUA, cum ar fi impozitarea veniturilor din servicii prestate de firme europene, ar putea avea un impact semnificativ asupra unor industrii importante din România, cum ar fi call-center-urile sau alte domenii dependente de contractele cu clienți americani.
Un astfel de scenariu ar putea reduce atractivitatea pieței românești pentru investitori și ar crea instabilitate economică pe termen mediu și lung.
Necesitatea unui plan alternativ pentru România
În fața acestor provocări, România trebuie să rămână vigilentă și să-și adapteze strategia economică pentru a face față schimbărilor din peisajul comercial internațional.
Trebuie ca autoritățile române, dar și mediul de afaceri, să înțeleagă amploarea acestor evoluții și să pregătească planuri alternative care să asigure stabilitatea economiei interne.
Măsurile luate acum pot determina capacitatea țării de a naviga în apele tulburi ale economiei globale.
„În concluzie, deşi impactul imediat al măsurilor comerciale dintre SUA şi Europa asupra României poate părea limitat, efectele indirecte pot fi masive. Creşterea preţurilor şi posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească, în special sectoarele care colaborează strâns cu piaţa americană. Este crucial ca România să monitorizeze aceste evoluţii şi să se pregătească pentru eventualele schimbări în peisajul comercial internaţional. La fel ca şi comunitatea politică, şi mediul de afaceri trebuie să-şi pună întrebarea: care e Planul B?”, mai scrie Alex Milcev.
