În a doua jumătate a anului, ritmul economiei României a încetinit. Se estimează că creșterea reală a Produsului Intern Brut (PIB) va înregistra probabil un nivel în jurul a 2%.
Economia României începe să găfăie
În partea a doua a acestui an, economia României a înregistrat o încetinire, iar creșterea reală a Produsului Intern Brut (PIB) este estimată să se situeze în jurul valorii de 2%, sub prognoza inițială. Aceste constatări sunt prezentate în Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro MONITOR” nr. 14/2023, coordonat de academicianul Daniel Dăianu.
„Şi 2023 a fost un an economic tare complicat pentru România. Inflaţia a mers în jos, în ton cu evoluţia în Europa, chiar dacă mai lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului şi creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată. Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar, care în 2023 a rămas probabil în jur de 6% din PIB – precum în 2022 (când deficitul ESA, metodologie europeană, a fost 6,23%). România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi are probabil cel mai mare deficit structural în UE. Ţinta asumată de guvern pentru 2023, de 4,4% din PIB, a fost nerealistă şi judecată ca atare de Consiliul Fiscal în opinia privind bugetul public, a cărei construcţie a fost cu hibe (venituri supraestimate şi cheltuieli subestimate). De aceea se impune adoptarea de măsuri fiscal-bugetare care să permită îndreptarea deficitului bugetar către 3% din PIB în câţiva ani”, se menţionează în raport.
Potrivit sursei citate, dezbaterea publică cu privire la corectarea deficitului, fie pe partea veniturilor, fie pe cea a cheltuielilor, a scos în evidență o considerabilă demagogie, o detașare de realitate și o neînțelegere a unor compromisuri inevitabile în cadrul politicii economice.
„Nu se poate obţine reducerea deficitelor fără dureri, fără a distribui efortul de corecţie echitabil. Dacă fiecare vrea să fie scutit de participarea la acest efort, cine să suporte povara? Şi nici nu este normal ca cei mai neajutoraţi să fie cei care suportă costul cel mai mare. Pentru orice analiză serioasă este clar că ajustarea trebuie făcută în principal pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale inclusiv contribuţii ultrajoase (circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB), cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plaţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un gap la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun simţ, logică”, se menţionează în raport.
Sunt probleme pentru economie din cauza pensiilor
Conform documentului menționat, se sugerează că România ar trebui să își eficientizeze cheltuielile, motiv pentru care sunt necesare revizuiri ale cheltuielilor (cunoscute sub denumirea de „spending reviews”), similar celor efectuate în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizație pe care România își propune să o integreze. În perspectiva anului 2023, se recomandă elaborarea unor astfel de documente pentru sectoarele sănătății și educației.
„Dar nu poţi tăia cheltuielile publice cu satârul într-o ţară în care acestea sunt la cel mai jos nivel din Uniune, în care cetăţenii sunt privaţi de bunuri publice şi servicii în cantitatea necesară. Iar fondurile UE nu pot suplini ceea ce trebuie să facă bugetul public. De la un prag critic în jos, reducerea drastică de cheltuieli publice poate cauza un mare salt de ineficienţă şi stricăciuni de ansamblu economiei”, se mai precizează în raport.
Pe de altă parte, deşi necesară, Legea Pensiilor aduce un risc de ordin fiscal pentru consolidarea bugetară, precizează sursa citată.
Conform textului, ar fi fost benefic ca implementarea acestei legi să fie făcută treptat. Pe parcursul a câțiva ani. Autorul consideră că ideea conform căreia corectarea deficitului bugetar ar putea fi realizată prin taxa de inflație este o iluzie. Potrivit lui, această taxă ar putea oferi doar un ajutor marginal. Dar nu decisiv. Raportul indică faptul că o astfel de taxă ar putea avea un impact semnificativ doar în cazul unui alt șoc major pe partea ofertei. Care să genereze o nouă creștere a inflației și care să nu fie urmată de indexări compensatorii pentru salarii și pensii.
Trebuie luate măsuri ferme împotriva evaziunii fiscale
În plus, se susține necesitatea continuării reformei fiscale pentru a corecta un regim fiscal considerat profund inechitabil din cauza unor scutiri și portițe. Acestea sunt rezultatul capturării politicii fiscale de către grupuri de interese. Autorul subliniază importanța unei colectări mai eficiente a taxelor, menționând că ANAF are nevoie de o revoluție în acest sens. Care să nu se limiteze doar la digitalizare. În viziunea autorului, este crucial să se ia măsuri ferme împotriva evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale.
Reforma fiscalităţii implică şi reforme privind piaţa muncii, care este puternic distorsionată. Din populaţia activă, numai 5,5 milioane sunt cu contracte de muncă.
Se constată că un număr semnificativ de persoane activează în sectorul informal al economiei. Iar peste 1,5 milioane dintre acestea sunt remunerate cu salariul minim. De asemenea, există o proporție semnificativă de cetățeni care nu contribuie la sistemul de asigurări sociale. România înregistrează cea mai redusă participare pe piața muncii din UE, cu un procent de 68%, comparativ cu peste 78% în UE