Vârsta de pensionare în România ar putea suferi modificări importante, în contextul creșterii speranței de viață și al presiunii asupra sistemului de pensii. Deși în prezent bărbații se pot retrage la pensionare la 65 de ani, iar femeile la 63 de ani, autoritățile analizează posibilitatea unei ajustări.
Dacă noile măsuri vor fi adoptate, românii ar putea fi nevoiți să aștepte mai mult pentru a beneficia de dreptul la pensionare.
Modificări legislative privind vârsta de pensionare
În România, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este în prezent de 65 de ani, iar pentru femei, de 63 de ani.
Conform noii legi a pensiilor, aplicabile începând cu 1 septembrie 2024, vârsta de pensionare a femeilor va crește treptat. Până în anul 2035, aceasta va ajunge la 65 de ani, egalizându-se cu cea a bărbaților.
Conform legislației în vigoare, există posibilitatea ajustării vârstei de pensionare în funcție de evoluția speranței de viață. Această modificare poate fi aplicată o dată la trei ani, cu o creștere de maximum jumătate din durata creșterii speranței de viață.

„În lege, la articolul 47, scrie că în urma finalizării eșalonării de la anexa 5, vârsta de pensionare poate să crească cu jumătate, din creșterea speranței de viață o dată la maximum 3 ani.
Această eșalonare s-a încheiat însă în cazul bărbaților din anul 2015, iar dacă ne uităm la cum a evoluat speranța de viață de atunci, putem observa că în 2023 s-a ajuns la un vârf al speranței de viață la peste 76 de ani, iar studiile arată că în anul 2024 această cifră ar putea fi depășită, motiv pentru care vârsta de pensionare în cazul bărbaților ar putea suferi modificări oricând”, transmite Digi24.
Tendințe europene privind vârsta de pensionare
Creșterea vârstei de pensie nu este un subiect nou în Europa, iar mai multe țări au adoptat măsuri similare. De exemplu, în Germania, vârsta de pensionare anticipată pentru bărbați este în prezent de 63,7 ani, conform unui raport OCDE.
Alte state europene analizează modificări legislative în acest sens, având în vedere evoluția demografică și impactul economic al îmbătrânirii populației.
România ar putea urma această tendință, mai ales în contextul creșterii speranței de viață și al presiunii asupra sistemului public de pensii.
Creșterea numărului de pensionari și scăderea populației active pot reprezenta factori decisivi în luarea unei astfel de decizii.
Necesitatea unui proces legislativ transparent
Până în acest moment, nu există informații oficiale clare privind creșterea vârstei de pensionare pentru bărbați în România. Orice astfel de modificare ar necesita o analiză detaliată și consultări extinse la nivel guvernamental și social.
Autoritățile subliniază importanța unui proces legislativ transparent, care să ia în considerare atât sustenabilitatea sistemului de pensii, cât și impactul asupra populației.
Pentru informații actualizate, cetățenii sunt sfătuiți să consulte sursele oficiale, precum Casa Națională de Pensii Publice sau Monitorul Oficial.