Sfânta Parascheva, tradiții și obiceiuri
Sfânta Parascheva, cunoscută în tradiția populară ca „Sfânta Vineri”, este sărbătorită în fiecare an, pe 14 octombrie. Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi aspre care aduc belșug și roade. Sfânta este cunoscută ca ocrotitoarea apelor și se spune că apare de multe ori lângă râuri sau fântâni, iar apa devine tămăduitoare.
În unele locuri există obiceiul prin care icoana Sfintei Parascheva este așezată aproape de fântâni și izvoare. Ziua Sfintei Parascheva este cunoscută ca zi de pomenire în memoria celor plecați dintre noi. Există obiceiul să se ofere pomană pâine din grâul nou și din mustul produs în propria ogradă.
Conform tradiției, de Sfânta Parascheva, țăranii pot să afle vremea la iarnă și în funcție de modul în care care dorm oile în ziua prăznuirii: dacă oile dorm unite, atunci iarna va fi grea, daca dorm răsletite, iarna va fi una blândă. Dacă afară este frumos sau mohorât, așa vor fi toate sărbătorile până la finalul anului. Dacă zilele au fost ploioase, atunci înseamnă că iarna se apropie cu repeziciune și primele ninsori vin curând.
Sărbătoarea Sfintei Vineri, foarte apreciată de români, își are originile în cultul zeiței romane Venus, zeitatea frumuseții și a iubirii, de la care provine și denumirea zilei de vineri („venere” în latină). Pe măsură ce faima Sf. Parascheva s-a răspândit în întreaga țară, aceasta a început să fie numită Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, numele grec „paraskevi” înseamnă „a cincea zi a săptămânii, vineri”.
Ce este interzis să faci de Sfânta Parascheva
Începând cu Sf. Parascheva încep pregătirile pentru iarnă. De Sf. Parascheva nu trebuie lucrat câmpul, nu se spală rufe și sunt interzise cusutul și torsul. Conform tradiției, fetele care spală și cos în această zi rămân nemăritate. De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveți și poame în formă de cruce.
Sfânta Vineri era considerată protectoarea femeilor, având influență asupra activităților lor tradiționale, precum cusutul, torsul și țesutul. Tot ea era văzută ca apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor, oferindu-le frumusețe tinerelor care o respectau. În trecut, femeile se abțineau de la tors, spălat rufe sau făcut pâine vinerea, pentru a nu suferi pedepse, precum orbirea sau văduvia, căci Sfânta Vineri era considerată vaduvă. De asemenea, erau interzise spălatul părului, împrumutul din casă și petrecerile. Aceste superstiții s-au pierdut în timp, nefiind susținute de Biserică în prezent.
De asemenea, pe 14 octombrie este interzis să mănânci fructe închise la culoare și pepene roșu pentru că aduc aminte de sacrificial martiric.
La ţară, bătrânii nu aprindeau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.
