"Noi, în general, nu schimbăm regulile pe parcurs (Comisia Europeană – n. r.). În general, statul naţional adaugă foarte multă birocraţie. Inclusiv domnul prim ministru (Sorin Grindeanu – n. r.) spunea la prima noastră întâlnire că, în perioada în care a fost preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, primele patru zile le-a pierdut semnând şi parafând mii de pagini, spunându-i-se că aceasta este cerinţa de la Bruxelles. Nu este o cerinţă de la Bruxelles, dimpotrivă. România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini semnate. Sunt proiecte de 6.000 de pagini şi cerinţa autorităţilor naţionale este de a le semna şi parafa. Noi, din contră, încercăm să simplificăm procedurile. Din punctul nostru de vedere, noi încurajăm ceea ce numim e-Cohesion, adică trimiterea proiectelor în format electronic, încurajăm costul simplificat. Deja ştim în principiu, care este valoarea unui proiect, deci, din acest punct de vedere, ceea ce facem noi la Bruxelles a fost tocmai din dorinţa de a încuraja statele membre", a spus Creţu.
Comisarul european pentru politică regională s-a declarat dezamăgită de faptul că tinerii renunţă să acceseze fondurile europene motivând că procedurile sunt mult prea complicate.
'Sunt foarte dezamăgită când văd oameni tineri care renunţă să acceseze fondurile noastre tocmai pentru că sunt de părere că procedurile sunt mult prea complicate, mult prea birocratice. Vreau să vă asigur că, în cele mai multe dintre cazuri, ele nu vin de la Bruxelles. Înţeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranţă zero faţă de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în faţa beneficiarilor. Analizele noastre arată că avem în această Politică de Coeziune un procent de 4% erori, iar din acestea 0,5% înseamnă fraudă. În rest, aceste erori nu au consecinţe financiare din necunoaşterea în totalitate a regulamentelor, sunt erori umane nu neapărat din dorinţa de a frauda. Eu vă asigur că banul european este cel mai bine controlat, sistemul naţional românesc este un sistem de primul nivel de control, pe care ne putem baza cel mai mult din Uniunea Europeană, după care avem al doilea nivel de control de la Comisia Europeană şi al treilea OLAF', a subliniat Corina Creţu.
Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Structural Consulting Group au lansat, luni, într-o conferinţă de presă, cea de-a doua ediţie a campaniei 'Succesul e… Molipsitor!', un proces interactiv de descoperire şi împărtăşire a bunelor practici şi a impactului generat de proiectele finanţate din fondurile europene.
'Suntem onoraţi că lansăm această campanie alături de doamna comisar (pentru politică regională, Corina Creţu – n. r.). Există un mare interes la nivelul României şi oamenii vor să cunoască informaţii despre fondurile structurale. Există sute, mii, poate chiar zeci de mii de poveşti emoţionante la nivel naţional. Dacă ne-am gândi câte astfel de poveşti sunt finanţate din fonduri structurale, am avea o constelaţie a succesului. Avem antreprenori invitaţi în Silicon Valley şi ale căror afaceri au fost finanţate prin fonduri europene', a subliniat, la eveniment, Dragoş Jaliu, reprezentantul Structural Consulting Group.
Campania este parte a Caravanei Fondurilor Structurale şi va cuprinde opt conferinţe regionale de descoperire a succesului, Gala Fondurilor Structurale – ediţia a II-a (pe data de 15 decembrie 2017) şi 'Let's Talk Impact' – materiale de prezentare, într-un format 'user-friendly', a impactului utilizării fondurilor europene în perioada 2007 – 2013 la nivelul României.
Campania este realizată în parteneriat cu BCR şi Banca Transilvania, alături de Egghead Advertising şi Asociaţia Centru pentru o Societate Durabilă.
Pe parcursul acestui an, în perioada 23 mai – 2/3 noiembrie, vor fi organizate, în cele opt regiuni ale ţării, conferinţe dedicate prezentării de bune practici pentru beneficiarii de la nivel local.
La prima ediţie a campaniei, derulată în anul 2014, au fost promovate în cadrul conferinţelor regionale 96 de proiecte, iar 101 au fost înscrise la Gala Fondurilor Structurale.
Pe durata anului trecut, au fost înregistraţi 682 de participanţi la conferinţele regionale, în timp ce 24.000 de persoane au vizionat online gala de premiere, eveniment în cadrul căruia au fost acordate 37 de premii, dintre care 30 de Reprezentanţa Comisiei Europene şi Structural Consulting Group, iar şapte de ''Prietenii succesului''.
AGERPRES
