Clinicile şi spitalele private din România au atins standardele celor din Vest. Faţă de sistemul sanitar public, birocratic şi înapoiat, cel privat investeşte în tehnică medicală performantă. Astfel, piaţa echipamentelor medicale a ajuns în prezent la o valoare de ordinul sutelor de milioane de euro.
Dezvoltarea pieţei echipamentelor medicale depinde, în mare măsură, de numărul investitorilor privaţi în clinici şi spitale (deocamdată, adevăraţi pionieri ai domeniului), dar şi de bugetele acestora. Este greu de evaluat mărimea pieţei în acest moment din cauza lipsei studiilor şi cercetărilor de specialitate, afirmă reprezentanţii celor mai mari firme din domeniu. Managerii se aşteaptă însă la o dublare a cifrelor de afaceri în următorii trei-cinci ani. „Peste 30% din ceea ce realizăm pe piaţa românească este în mediul privat, iar tendinţele sunt pozitive“, explică Marian Ghinescu, directorul diviziei Medical Solutions Siemens. Spre comparaţie, el spune că în 2000, procentul era de o singură cifră. „Creşterea este foarte bună, dar ritmul lent. Colegii noştri din Turcia, de exemplu, nu aveau în 2000 nici un client privat, iar acum statul reprezintă doar 30% din activitate. În maximum cinci ani, vom ajunge şi noi acolo“, precizează Ghinescu.
Cu toate acestea, proiectele Ministerului Sănătăţii nu sunt de ignorat. Suma alocată pentru achiziţia de echipamente medicale, prin licitaţii deschise, este de 165 de milioane de lei. Mai mult, conform reprezentanţilor ministerului, bugetul obţinut în acest an a permis demararea unui program de construire a opt spitale regionale de urgenţă şi a 20 de spitale judeţene de urgenţă. Numai contractul pentru întocmirea studiilor de fezabilitate şi ghidul cu directive arhitecturale şi inginereşti pentru proiectarea, construcţia şi dotarea,,la cheie“ a acestora se va ridica la peste 10,5 milioane de euro, ceea ce înseamnă că proiectul va fi o adevărată „mină de aur“ pentru furnizorii de echipamente. De remarcat este faptul că spitalele private construite în ultimii ani în Bucureşti au necesitat fiecare investiţii de câte 10 milioane de euro.
Conform unui investitor privat din domeniu, costurile unui astfel de proiect sunt foarte greu de separat, pentru că un spital construit la standarde europene implică sume foarte mari, de la butoanele de alarmare la sistemul de ventilaţie, până la aparatura medicală ce trebuie încorporată în pereţi. Circa 60% din sumă este direcţionată către achiziţia de echipamente medicale, ceea ce înseamnă că numai cele opt spitale regionale de urgenţă ar putea „înghiţi“ aparatură de circa 50 de milioane de euro.
În plus, la ultima rectificare de buget, a fost acordată suplimentar suma de 355 milioane de lei pentru reabilitarea şi dotarea cu echipamente de ultimă generaţie a 40 de spitale din ţară. Durata de desfăşurare a reabilitărilor, de la caz la caz, poate varia între 12 şi 24 luni, în funcţie de complexitatea lucrărilor necesare. Adunate, toate acestea reprezintă un total de peste 200 de milioane de euro, cheltuite numai de minister. Totalul pieţei echipamentelor depăşeşte însă cu mult această valoare, deoarece nu trebuie să uităm sumele cheltuite de fiecare spital prin licitaţiile proprii şi piaţa privată.
Dacă Siemens lucrează încă în mare proporţie cu statul, divizia Healthcare a companiei General Electric se axează „în proporţie de peste 65% pe piaţa privată, deoarece aceasta este predictibilă şi în ascensiune“, declară Radu Gorduza – Lupu, manager pentru Moldova, Bulgaria & România la GE Healthcare. „GEH are un avantaj considerabil pe piaţa privată din România (evidenţiat de cota de piaţă de peste 60% raportată la centrele de înaltă performanţă construite în ultimii cinci ani) deoarece suntem cu mult mai mult decât un simplu furnizor de echipamente. Noi facem şi finanţare, consiliere de dezvoltare şi project management,“ precizează Gorduza – Lupu. El mai spune că doreşte să fie prezent şi în sectorul public, deoarece sistemul de învăţământ şi educaţie medicală se face încă exclusiv pe dotarea tehnologică din acest sistem. „Proiectele eligibile pentru fondurile structurale vor creşte atractivitatea pieţei publice în perioada 2007-2013“, subliniază reprezentantul GEH.
Click pentru a mări imaginea
Actul medical nu este informatizat
Noile tehnologii câştigă tot mai mult teren în sistemul sanitar românesc. Dar ritmul este lent. „Informatizarea în domeniul medical s-a făcut mai mult la nivel de procese economice, pentru că actul medical în sine încă nu s-a informatizat“, spune Dan Bedros, vicepreşedinte Alcatel-Lucent Europa de Sud-Est. Compania a iniţiat programul „Reţeaua Naţională de Medicină Critică“, pentru care a colaborat cu firme precum Microsoft, Orange, HP, Romtelecom şi Info World. Programul constă în crearea unei conexiuni de date, audio si video, între spitalul Euroclinic din Bucureşti, un spital din Timişoara, SMURD din Târgu Mureş şi Chilia, o localitate izolată din Delta Dunării. În tot acest proiect, care funcţionează în prezent, s-au investit aproximativ 600.000 de euro. Dacă Ministerul Sănătăţii va fi interesat, legătura poate fi creată şi între cele opt spitale regionale care se vor construi, propune Dan Bedros. „Asta înseamnă că toţi pacienţii pot beneficia de aceeaşi îngrijire medicală, indiferent de zona în care se află, pentru că informaţiile se transmit foarte repede“, explică Bedros. „În plus, fişa medicală a fiecărui pacient este stocată digital şi ea este disponibilă medicilor chiar din momentul în care pacientul este luat de salvare“.
Acelaşi tip de legătură a fost creat între un spital din Treviso (Italia) şi Timişoara, la cererea cetăţenilor italieni, prin proiectul Near-to-Needs. Asta pentru că în Timişoara trăiesc foarte mulţi italieni, care au asigurare medicală în Italia şi care vor să beneficieze de acele servicii. Investiţia în această primă fază este de aproximativ 100.000 de euro, iar valoarea proiectului extins la scara europeană şi care vizează interoperabilitatea dintre sistemele medicale informatizate din diferite ţări, numit Health Optimum, este de 800.000 de euro, doar pentru sistemul din România. Acest proiect de interoperabilitate a fost finanţat de UE, pentru că se doreşte extinderea sa în mai multe ţări.
Marian Ghinescu spune că, în general, toate echipamentele Siemens sunt bine primite de piaţă, dar că sunt şi produse care, pentru momentul acesta de dezvoltare, nu sunt accesibile pieţei. „De exemplu, PACS-ul. Este un sistem care culege informaţii de la toate echipamentele cu sisteme digitale ale clinicii. Le adună printr-o reţea într-o cameră unde sunt mai mulţi medici, de specialităţi diferite, care pot pune diagnostice diferenţiate. Am avut o solicitare în Moldova, unde un domn dorea să cumpere toate echipamentele pentru o localitate şi să vadă imaginile în Iaşi“, explică Ghinescu.
Nici companii de software, precum Oracle, nu stau departe de domeniu. „Avem soluţii capabile să rezolve nevoia de informaţii şi suport de decizie pentru administrarea unităţilor sanitare, producătorilor de materiale sanitare şi aparatură medicală, dar mai ales soluţii informatice necesare constituirii şi utilizării dosarului electronic al pacientului (EHR) – element central al sistemelor de servicii de sănătate în întreaga lume“, spune Dan Ursuleanu, Business Development Healthcare Consultant la Oracle.
Click pentru a mări imaginea
Privaţii se apropie de standardele UE
Dacă spitalele şi clinicile de stat suferă la capitolul echipamente, nu acelaşi lucru se poate spune despre sistemul particular. „Ca echipare tehnologică, centrele private se apropie destul de mult de cele din vestul Europei“, spune Radu Gorduza – Lupu. „Spitalele de stat sunt echipate cât de bine s-a putut în condiţiile istorice/ bugetare date. Oricum, în ambele circumstanţe, nevoia de specialişti este mare“. El mai spune şi că numărul mediu de aparate/suta de mii de locuitori este mică faţă de cea din ţările UE cu tradiţie. La rândul său, Dan Bedros crede că lucrurile se vor îmbunătăţi în domeniu când asigurările private vor fi prezente într-o măsură mai mare. „Din păcate, ritmul este foarte lent. Telemedicina este viitorul“, afirmă fără ezitare Bedros.
Şi Marian Ghinescu crede că, într-adevăr, clinicile private sunt foarte moderne, pentru că „nimeni nu-şi permite să facă improvizaţii“. „Săptămâna asta avem în montaj patru tomografe. Poate nu vă spune nimic, dar pentru mine e un adevărat boom. În 2002, aveam în România 60 de tomografe, din care 16 erau în Bucureşti şi doar două-trei mergeau. În general, la unităţile de stat, acestea nu prea merg, pentru că tubul este un consumabil care, de obicei, nu este cuprins în bugete. Avem două RMN-uri în montaj. Lumea a început să înţeleagă că plasamentul în medicină, pe partea de investigaţii, este unul cu o rată de succes foarte bună“, conchide managerul.
Întârziere
«Informatizarea în domeniul medical s-a făcut mai mult la nivel de procese economice, pentru că actul medical în sine încă nu s-a informatizat.»
Dan Bedros, vicepreşedinte Alcatel-Lucent Europa de Sud-Est
Dezgheţ
«Lumea a început să înţeleagă că plasamentul în medicină, pe partea de investigaţii, este unul cu o rată de succes foarte bună.»
Marian Ghinescu, directorul diviziei Medical Solutions Siemens
Oportunitate neglijată
LITHOTRIPTORUL este un echipament care fărâmiţează calculii renali prin bombardarea cu unde de şoc. Intervenţia este neinvazivă şi, odată distruse pietrele, acestea sunt eliminate pe cale fiziologică. Intervenţia este extrem de practică, necesitând doar o zi de postintervenţie sub asistenţă medicală. Echipamentul poate fi transportat cu uşurinţă şi instalat de la un spital la altul, în funcţie de solicitări, pentru aplicaţii itinerante.
„Este ceva de tipul ăsta la Spitalul Panduri, dar este o listă de aşteptare. Pacientul stă pe masă, iar în zona rinichiului este un palpator. Produce un şoc, şi nu este traumatizant. Eu cred că este un echipament care ar fi trebuit să existe mult mai mult în piaţă şi care ar fi trebuit chiar să stea la baza unui business garantat“, spune Marian Ghinescu, Siemens, subliniind faptul că boala este una regională, cauzată de apă.
„Se pretează la un tratament itinerant. Sunt liste de aşteptare, echipamentul se pune într-un microbuz şi se duce într-un spital. După ce se termină lista de aşteptare, pleacă la un alt spital. Bolnavii au nevoie de o zi supraveghere medicală pentru a se evita apariţia unor complicaţii“, explică el.
Echipamentul nu este mai scump decât un angiograf sau un computer tomograf, adică de ordinul sutelor de mii de euro.
