Crin Antonescu, fost președinte al PNL și fost lider interimar al României, este propunerea principală pentru a reprezenta coaliția PSD-PNL-UDMR-Minorități la alegerile prezidențiale din 2025. Negocierile s-au desfășurat intens în ultimele zile, surse din ambele tabere politice confirmând că Antonescu este varianta preferată.
Negocierile de la Guvern și condițiile impuse de Crin Antonescu
Duminică dimineață, Crin Antonescu a fost prezent la negocierile organizate de coaliția de guvernare. Întâlnirea a avut loc la Guvern, unde liderii PSD, PNL, UDMR și reprezentanții Minorităților naționale au discutat strategia comună pentru alegerile prezidențiale.
Contactat de presa națională, Antonescu a confirmat că a acceptat propunerea de a candida, însă a impus o condiție clară:
„Da. Cu condiția să facă Guvern toți trei (nr. PSD-PNL-UDMR) plus Minoritățile!”, a spus acesta.
Această condiție a fost susținută și de Marcel Ciolacu, liderul PSD, care a declarat că o alianță solidă la nivel guvernamental și parlamentar este esențială pentru a sprijini un candidat unic.
„Am avut această discuție cu colegii mei pentru că noi considerăm, și asta au și colegii, eu consider că cel mai important este ca viitorul președinte să fie democrat. Și atunci am luat decizia dacă vom crea o Coaliție majoritară în Guvern și Parlament să avem un candidat comun al PSD, PNL, UDMR și minorităților naționale.
Eu mi-aș dori să lămurim azi și candidatul comun stabilit prin consensști, a declarat Marcel Ciolacu înainte de a merge la consultările de la Palatul Cotroceni”, a explicat Ciolacu înaintea consultărilor de la Cotroceni.
Reacțiile liderilor politici și susținerea pentru Antonescu
Propunerea lui Crin Antonescu a generat o serie de reacții pozitive din partea liderilor politici din coaliție. Gabriela Firea, membră a PSD, a subliniat că experiența lui Antonescu îl face o opțiune viabilă pentru această poziție:
„Sunt mai multe variante. Domnul Antonescu are experiență”, a spus Firea.
Pe lângă susținerea din partea PSD, Crin Antonescu rămâne o figură importantă și pentru PNL.
Acesta a condus partidul timp de peste cinci ani și a avut un rol marcant în politica românească, inclusiv în perioada interimatului prezidențial din vara lui 2012.
Președinți PNL în ultimii 15 ani, după durata mandatului:
- Crin Antonescu – 5 ani și două luni
- Ludovic Orban – 4 ani și 3 luni
- Nicolae Ciucă – 2 ani și 7 luni
- Alina Gorghiu – 2 ani
- Vasile Blaga – un an si 9 luni
Dilema acceptării, decizia finală a lui Crin Antonescu
Crin Antonescu a solicitat inițial timp de gândire pentru a lua o decizie finală în privința candidaturii, acesta inițial refuzând ideea de a candida.
Într-o declarație din 13 decembrie, acesta a afirmat că nu a primit nicio propunere oficială din partea coaliției și că nu intenționează să ia în calcul o asemenea variantă fără o discuție prealabilă.
„Nu, am spus foarte clar că de dorit nu îmi doresc. Nu am în agendă așa ceva și de luat în calcul nu am ce să iau. Pe scurt, ca să fiu foarte deschis, dacă cineva mi-ar face o propunere, aș da un răspuns cum e civilizat. Dacă cineva a întrebat ceva, voi da un răspuns. Nu vorbesc sau nu răspund, în orice caz, neîntrebat de când mă știu”, a declarat Antonescu pentru Digi24.
Context politic: președintele în funcție și alegerile amânate
Klaus Iohannis, actualul președinte al României, își va prelungi mandatul până în 2025, în urma unei decizii a Curții Constituționale de anulare a alegerilor din noiembrie 2024.
Aceasta a fost luată după dezvăluirea unor influențe externe, raportate de SRI și SIE, care au afectat rezultatul primului tur.
În cadrul coaliției PSD-PNL-UDMR și Minoritățile Naționale, negocierile au ajuns într-un punct de avansare. Ilie Bolojan și reprezentanții PNL au acceptat să facă un pas în spate, regândindu-și pozițiile.
Negocierile continuă însă, întrucât se dorește un acord amplu care să includă atât formarea Guvernului, cât și stabilirea candidatului comun pentru alegerile prezidențiale.
Surse din interiorul coaliției au precizat că Ilie Bolojan a cedat și nu va mai insista pentru obținerea unui portofoliu la Dezvoltare sau Transporturi, urmând să preia funcția de președinte al Senatului. În același timp, PNL a renunțat la Ministerul Dezvoltării, care va fi atribuit UDMR.
De asemenea, PSD va păstra Ministerul Transporturilor, funcție deținută de Sorin Grindeanu.
Conform informațiilor recente:
- PSD va conduce 8 ministere,
- PNL va avea 5 ministere,
- UDMR va prelua 3 ministere.
