Crin Antonescu a susținut joi o conferință de presă în care a citit declarația dată la Securitate în 1988. Candidatul prezidențial a negat orice formă de colaborare cu fosta poliție politică. Gestul său vine în contextul unei controverse legate de secretizarea notei de constatare de către CNSAS.
Crin Antonescu, în fața presei cu dosarul din 1988
Joi, Crin Antonescu a susținut o conferință de presă în care a abordat subiectul controversatei note de constatare întocmite de CNSAS.
Candidatul prezidențial a declarat că dorește să clarifice toate aspectele legate de interacțiunea sa cu Securitatea în perioada comunistă. În debutul conferinței, acesta a propus și un proiect pentru combaterea consumului de droguri în rândul tinerilor. Antonescu a anunțat formarea unui grup de lucru specializat, în cazul în care va fi ales președinte.
Ulterior, a trecut la subiectul principal, prezentând un document semnat de el în 1988. Declarația a fost dată în contextul unei anchete ce îl viza pe un prieten apropiat, reținut după o tentativă de a fugi din țară. Antonescu a precizat că nu a existat nicio colaborare și că nu a furnizat informații către fosta Securitate.
Conținutul declarației: relația cu prietenul urmărit de autorități
Crin Antonescu a citit integral conținutul declarației pe care a dat-o în fața autorităților comuniste. Documentul menționează o relație de prietenie de lungă durată cu Costache Ștefan, un fost coleg din copilărie.
Potrivit declarației, în toamna anului 1987, acesta i-a povestit că a încercat să plece în Austria, însă a fost oprit la graniță și returnat în țară.
Antonescu a susținut că nu cunoștea planurile acestuia și că a fost surprins de intențiile de emigrare. A adăugat că nu a avut niciun angajament cu Securitatea și că întreaga declarație includea doar informații pe care autoritățile deja le aveau.
”Subsemnatul Antonescu George Crin, născut la 21 septembrie 1959, în localitatea Tulcea, cu domiciliul în Tulcea, strada Colugărei, numărul 18, profesor de istorie la Şcoala Generală Niculiţel, neîncadrat politic, căsătorit cu numitul Antonescu Aurelia de profesie inginer la întreprinderea Mase plastice Tulcea, domiciliată în Tulcea, Vă declar că îl cunosc pe Costache Ştefan, inginer la întreprinderea comunală Tulcea, de aproximativ 20 de ani. Am copilărit împreună, am fost colegi de clasă.
După clasa a 8 a, Costache Ştefan a plecat la Bucureşti pentru a urma cursurile unui liceu de specialitate, după care au urmat şi cursurile Facultăţii de Construcţii şi în prezent ne aflăm în relaţii amicale, iar în toamna anului 1987, după ce Costache Ştefan s-a reîntors dintr-o excursie pe care a efectuat-o în Bulgaria, ca turist, ne-a relatat următoarele: Aflat către sfârşitul perioadei de excursie, la Sofia a încercat să întreprindă o călătorie la Viena, pe calea aerului, fără a deţine viza necesară pe paşaport.
Depistat de autorităţile bulgare, a fost reţinut la aeroport, a fost reţinut timp de două sau trei zile în Bulgaria, după care a fost trimis în România, tot pe calea aerului.
Din Bucureşti, la Tulcea, a fost însoţit de două cadre de miliţie, iar la Tulcea a mai fost reţinut pentru o scurtă perioadă în care a fost cercetat de organe de miliţie şi securitate. În legătură cu perioadele în care a fost reţinut atât în Bulgaria cât şi în ţara, ne-a relatat că totul s-a petrecut în condiţii normale, că nu i s-a cerut decât să relateze şi să explice fapta sa, verbal şi în scris, fără a să exercita niciun fel de presiune asupra sa.
Ne-a relatat, de asemenea, că iniţial declarase că a intenţionat să facă doar o plimbare până la Viena şi apoi să se întoarcă în ţară şi că ulterior a revenit asupra declaraţiei sale, precizând că probabil nu s-ar mai fi întors. Am aflat de asemenea că organele de cercetare au descoperit la domicilul său unele pachete cu obiecte personale lăsate unor prieteni, cu destinaţia scriă pe bileţele şi că printre acestea mă număram şi subsemnatul. Nu cunosc conţinutul pachetului destinat mie. După redactarea declaraţiilor, a avut o discuţie cu un cadru de securitate care a explicat semnificaţiile faptei şi atitudinii sale.
A revenit apoi la domiciliu şi a reluat în condiţii normale activitatea profesională la acelaşi loc de muncă. În legătură cu faptele petrecute, declar că, deşi suntem în relaţii strânse şi de multă vreme, nu am cunoscut intenţiile lui Costache Ştefan.
Ştiam doar că a depus acte pentru excursie în câteva ţări socialiste şi i s-a aprobat doar Bulgaria. Din cele relatate de el, am înţeles că nici altcineva nu-i cunoscuse intenţiile, nici chiar părinţii sau sora sa. Am fost uimit cu atât mai mult cu cât niciodată în discuţii anterioare nu şi-a exprimat nici cea mai vagă intenţie de a se stabili într-o altă ţară. În prezent, Costache Ştefan se află în relaţii mai apropiate cu subsemnatul, cu Popa Octavian, pedagog la Liceul industrial, Valentin Prodan, inginer la Combinatul Fier Aliaje şi un coleg de birou de ştiinţă.
Vă relatez că am posibilitatea să exercit influenţă pozitivă asupra celui în cauză, are încredere în mine, mă consultă, totuşi pare debusolat, afirmând că după cele întâmplate, reuşita lui în viaţă nu ar mai fi atât de sigură. Crin Antonescu, 13.01.1988”, este declarația completă dată de Antonescu.
CNSAS: adeverință de necolaborare și o notă secretizată
Marți, CNSAS a emis o adeverință oficială conform căreia Crin Antonescu nu a fost colaborator al Securității.
Documentul recunoaște că Antonescu a oferit o declarație în fața organelor statului, dar nu conține elemente care să-l încadreze drept lucrător sau colaborator.
Totuși, nota de constatare care a fundamentat această adeverință a fost clasificată, fiind pentru prima dată când instituția recurge la o asemenea măsură.
Crin Antonescu a solicitat în mod oficial accesul la acest document și a anunțat că îl va face public. Acesta a mai spus că a cerut să se verifice orice alt element existent în legătură cu persoana sa.
Reacții interne și critici la decizia CNSAS
Decizia CNSAS de a restricționa accesul publicului la nota de constatare a generat reacții critice din interiorul instituției.
Germina Nagâț, membră a colegiului CNSAS, a scris public că nu este de acord cu această măsură fără precedent. Ea a afirmat că timp de 17 ani astfel de documente au fost accesibile publicului și că nu există un temei legal solid pentru această excepție.
La rândul său, Răzvan Popa, un alt membru al colegiului, a calificat decizia ca fiind o premieră periculoasă. Acesta a sugerat că o astfel de hotărâre implică asumarea responsabilității la nivel individual.
Pe rețelele de socializare, ambii au exprimat dezacordul față de modul în care CNSAS gestionează acum aceste documente de interes public.
Vicepreședintele instituției, Mădălin Hodor, a justificat refuzul de a face publică nota de constatare prin faptul că aceasta „nu este un act administrativ” și nu este „supus comunicării publice”. Hodor a invocat o sentință din 2015 a Tribunalului București, dar nu a oferit explicații clare privind diferențele față de alte cazuri similare din trecut.
