Antonescu:  „Nu voi fi un politician în funcția de președinte, ci un cetățean responsabil”

Fost președinte al PNL și lider marcant al scenei politice din ultimele două decenii, Antonescu afirmă că a învățat să nu uite că este „în primul rând om” și că funcțiile publice sunt doar un „accident onorant” în viața unui cetățean.

„Capacitatea de a empatiza cu oamenii, chiar și cu cei pe care nu-i văd, este una dintre calitățile mele definitorii”, afirmă el. „Faptul că poți simți suferința altuia, deși nu o trăiești personal, e crucial într-o funcție ca aceasta.”

„Nu promit perfecțiune, dar nu o să-mi bat joc de oameni”

Întrebat ce nu va face în calitate de președinte, Crin Antonescu oferă un răspuns onest și ferm:

„Nu pot garanta că nu voi greși, dar pot garanta că nu o să-mi bat joc de așteptările oamenilor. Nu fur, nu mint – și aceste lucruri contează.”

El se distanțează de figura clasică a politicianului și declară că își propune să se comporte ca un „cetățean pus în situația de a conduce sistemul politic”, nu ca un om care profită de poziție.

Fără schelete în dulap

În ceea ce privește posibile vulnerabilități din trecut care i-ar putea afecta șansele la prezidențiale, Antonescu respinge ferm ideea existenței unor „pete reale”. „Ceva ce real s-a întâmplat – nu. Nu există niciun element care să-mi afecteze, sau care ar trebui să-mi afecteze șansele”, spune el. Admite însă că în cariera sa lungă a făcut greșeli, ca orice om, dar „niciodată cu bună știință”.

Referitor la acuzațiile că ar fi trăit „pe banii soției” în ultimii ani, Crin Antonescu le califică drept simple atacuri calomnioase.

„Adversarii ar fi trebuit să-mi reproșeze dacă trăiam pe banii lor sau ai statului. Dar nu e cazul”, punctează acesta.

Reforma statului: mai multă eficiență

Crin Antonescu susține că unul dintre punctele centrale din programul său este reforma funcționării instituțiilor statului. Propune un instrument de auditare a acestora – o structură formată din experți ai instituțiilor existente, ai mediului academic, ai societății civile și ai mediului de afaceri.

„Nu e o instituție nouă și nu costă bani în plus. E vorba de a colecta date despre cât de eficient, transparent și corect funcționează aceste instituții”, explică el.

Antonescu își exprimă susținerea pentru reforma administrativă și spune că președintele poate fi un partener în acest proces.

„Sunt mai puține ministere decât oricând în ultimii ani, iar numărul de secretari de stat și agenții a fost deja redus. E un început”, afirmă, referindu-se la actualul guvern condus de Marcel Ciolacu.

România lui Crin

Dacă președinția lui Klaus Iohannis a fost definită de sloganul „România Educată”, Crin Antonescu propune o altă viziune: o „Românie mai sigură”.

„Aș vrea ca, după cinci ani, cetățenii să simtă că trăiesc într-un stat care îi ajută, îi protejează și îi reprezintă cu adevărat. Să simtă că președintele e de partea lor, nu doar într-o poză festivă”, spune el.

Antonescu dorește un stat care să ofere sprijin antreprenorilor, profesorilor, medicilor, dar și să protejeze categoriile vulnerabile: pensionari, copii defavorizați, oameni bolnavi.

„Vreau un stat care funcționează pentru cetățean, nu împotriva lui”, subliniază Antonescu.

Lecții de la foștii președinți

Deși afirmă că nu dorește să „împrumute” nimic de la foștii președinți, Crin Antonescu analizează cu obiectivitate punctele forte ale acestora.

Ion Iliescu

„Puterea enormă pe care a avut-o la începutul anilor ’90 e impresionantă. Dar până nu faci ceva cu puțină putere, nu trebuie să-ți dorești mai multă”, comentează Antonescu.

Emil Constantinescu

Îl consideră singurul președinte care a făcut politică fără a pune pe primul plan grija pentru un al doilea mandat.

„Constantinescu a sacrificat popularitatea pentru binele țării, în contextul intrării în NATO. A plătit politic, dar a făcut-o pentru România”, spune el.

Traian Băsescu

Deși a fost un adversar politic declarat, Crin Antonescu recunoaște că Traian Băsescu a avut calități politice: curaj, cunoaștere detaliată a dosarelor, capacitate de comunicare.

„Le-a folosit adesea prost, dar calitățile au existat”, admite Antonescu.

De ce (re)intră în cursă?

Crin Antonescu, retras din viața politică timp de aproape un deceniu, spune că nu și-ar fi dorit neapărat o revenire, dar s-a simțit „chemat” într-un moment în care nu a văzut o alternativă mai bună.

„Nu aș fi venit acum dacă nu mi se cerea sau dacă nu credeam că pot ajuta. Nu am făcut compromisuri, nu am trădat, nu am participat la jocuri subterane. Și poate că acum e momentul pentru un președinte care să nu fie doar un jucător politic, ci o voce a normalității”, spune candidatul.

Crin Antonescu mizează pe o candidatură bazată pe onestitate, empatie și o viziune echilibrată pentru România. Promite o președinție de echilibru și reformă, într-o perioadă în care încrederea în clasa politică este la cote minime. Rămâne de văzut dacă acest discurs va convinge alegătorii că revenirea lui  este exact ceea ce are nevoie România.