Astfel, Sergiu Cora, jurnalist Antena 3 CNN i-a adresat candidatului Antonescu următoarea întrebare:”Ați vorbit despre reconstrucția Ucrainei și ați spun  „sper ca România să participe”. Antreprenorii ne spun că oportunitatea asta e un tren pierdut pentru că alte companii din alte țări sunt deja pe listă. Ca președinte, cu cine ați negocia ca România să participe în mod activ la reconstrucția Ucrainei?

Antonescu: „Diplomația României trebuie să devină un instrument activ al economiei”

Fostul lider liberal Crin Antonescu a criticat actuala abordare a politicii externe a României, considerând că aceasta este „flască” și lipsită de inițiativă. El a subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă, afirmând că diplomația trebuie să fie strâns legată de economie și să promoveze activ interesele capitalului românesc.

Antonescu a remarcat că, în prezent, o mare parte a corpului diplomatic român își desfășoară activitatea din birouri, fără a exista o strategie coerentă de diplomație economică. Acesta a comparat situația României cu cea a marilor puteri, unde președinții și liderii de guvern includ constant oameni de afaceri în vizitele lor externe și negociază în mod direct interese economice.

În opinia sa, în România, astfel de inițiative au fost descurajate de riscul unor acuzații de trafic de influență sau corupție, ceea ce a dus la o atitudine de expectativă și la evitarea asumării unor inițiative economice în politica externă.

Președintele și puterea lui

Antonescu a insistat asupra rolului esențial al președintelui și al guvernului în susținerea firmelor românești în competiția pentru reconstrucția Ucrainei. El a precizat că România trebuie să fie activă în acest proces și să colaboreze cu mediul de afaceri pentru a asigura o prezență semnificativă pe acest segment.

Totodată, fostul lider liberal a reafirmat susținerea României pentru orientarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova, subliniind că integrarea acestora în Uniunea Europeană este un obiectiv strategic pentru România.

Crin Antonescu: Sunt două chestiuni și vreau să ofer un bun exemplu despre cum voi înțelege eu politica externă. Foarte puțin va trebui să nu fie legat de economie. Trebuie să schimbăm paradigma – am ajuns, din păcate, o țară cu o diplomație destul de flască, nu știu cum să spun, destul de în așteptare a ceva, nu știu a ce. O mare parte din corpul nostru diplomatic stă în birou, nu mai avem diplomație economică, practic, nici cât aveam acum 10-15 ani, și una dintre menirile politicii externe – aceea de a reprezenta interesul capitalului românesc, atâta cât este el – este foarte timidă.(…)

Astfel, președintele va negocia cu oricine trebuie negociat pentru ca România să aibă o parte din reconstrucția Ucrainei. În corelare cu guvernul și cu reprezentanți autentici, puternici, ai mediului de afaceri, trebuie să vedem cine și cât poate participa la acest proces. Pentru că nu este doar o chestiune punctuală, ci una de viitor. Ucraina – vom vedea ce se va întâmpla, care va fi forma sa finală – dar, în principiu, noi susținem orientarea sa pro-europeană, la fel ca în cazul Republicii Moldova, și parcursul său de integrare”.