Într-un context geopolitic tot mai incert, cu presiuni interne și externe asupra valorilor democratice occidentale, România își caută reconfirmarea poziției. Candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a susținut miercuri un discurs amplu despre direcția strategică a țării.
Mesajul său principal a fost clar: România nu are decât o singură opțiune de viitor – apartenența deplină la Vest. Potrivit acestuia, doar prin consolidarea acestei relații și prin contribuții reale în plan economic, politic și militar, România poate deveni indispensabilă în structurile internaționale.
Crin Antonescu spune că România are o singură direcție, Vestul
Candidatul susținut de coaliția de guvernare, Crin Antonescu, a afirmat că România nu poate avansa fără o apartenență activă la Vest.
El a declarat, într-un discurs susținut astăzi, că țara trebuie să devină indispensabilă în alianțele strategice și proiectele comune internaționale.
Totodată, Antonescu a subliniat că o națiune devine puternică doar atunci când fiecare cetățean, indiferent de statut, simte beneficiile progresului.
„Nici în economie, nici în politică externă, nici în politica de apărare nu vom conta, dacă nu vom fi indispensabili. Nu vom conta dacă nu vom aduce valoare adăugată la toate proiectele, la toate alianţele, la toate construcţiile.
În acelaşi timp, dacă rezultatele acestei performanţe, lucrarea acestor elite nu se răsfrânge, nu ajută şi nu ridică şi pe cei defavorizaţi, şi pe cei de jos, şi pe cei pierduţi fără orizont în această naţiune, nu putem vorbi de o naţiune puternică”, a spus Antonescu.
Vestul – un angajament esențial, dar pus la încercare de crizele actuale
Antonescu a reiterat că, în ciuda aparentei stabilități de-a lungul ultimelor decenii, Vestul trece printr-o perioadă de criză profundă.
El a amintit că, în trecut, apartenența la lumea occidentală a părut firească, confortabilă și acceptată de toți.
„Au fost ani buni, au fost ani lungi, au fost chiar decenii în care această opţiune a părut confortabilă, în care a existat un consens formal, real, politic, social pentru calea occidentală”, a afirmat candidatul.
Totuși, în prezent, spune el, Occidentul trece printr-o criză multiplă – internă, ideologică și chiar propagandistică, fără precedent.
„ Occidentul, în înţelesul istoric, cultural, politic, economic, este încă o dată, poate mai serios ca oricând, în criză. (..) Astăzi se află din nou într-o criză şi într-o criză internă şi într-o criză de îndoială, dacă-mi permit să-i spun aşa, şi sub un asalt, fără precedent, propagandistic”, a spus Antonescu în discursul său.
Calea occidentală este contestată, dar rămâne singura soluție viabilă pentru România
Candidatul la președinție a admis că există tot mai mulți români care nu mai sunt convinși că Occidentul reprezintă singura soluție.
„În România, România, există astăzi oameni, mulţi, care nu mai sunt atât de convinşi că aceasta e calea singura cale bună, împlinitoare pentru România”, a spus el.
Crin Antonescu a menționat că acești oameni folosesc libertăți occidentale pentru a face propagandă împotriva valorilor occidentale.
„Există oameni care fac, profitând de o libertate specific şi exclusiv occidentală, propagandă împotriva valorilor Occidentului, există toate aceste lucruri. Eu cred că acum trebuie să reafirmăm şi prin acest program, şi prin tot ce cred, şi prin tot ce spun, reafirm faptul că România are simplu, ca un ordin (..) o singură cale, în Vest. Pentru că suntem în Vest. Pentru că avem nevoie de Vest, dar mai nou, şi Vestul are nevoie de noi”, a afirmat candidatul.
România poate contribui la redefinirea Occidentului prin propria identitate națională
Crin Antonescu a adus în discuție și un alt aspect: redefinirea modelului occidental, care trece printr-o fază de reevaluare. El a spus că asistăm la un eșec al unei formule globaliste care nu a reușit să coaguleze o viziune coerentă și eficientă.
„Se poate constata, de ceva vreme, eșecul unei formule globaliste, la nivel occidental”, a punctat politicianul.
În opinia sa, acest eșec nu înseamnă colapsul Occidentului, ci doar necesitatea unei noi sinteze, mai coerente și mai incluzive.
„Asta nu înseamnă eşecul Occidentului, înseamnă eşecul unei formule care a încercat să se impună, care a încercat să se impună, care n-a reuşit, şi în locul căreia trebuie căutată alta, mai coerentă, mai vie, mai integratoare şi mai de viitor”, a subliniat Crin Antonescu.
El consideră că România, cu propria identitate, memorie și valori, are un rol important în această reconstrucție occidentală.
„Identitatea românească are locul acolo, în Occident”, a concluzionat Antonescu în cadrul aceluiași eveniment.
Crin Antonescu vorbește despre o relație de colaborare cu diaspora, nu de campanie
În opinia sa, diaspora a fost tratată superficial, fiind adesea percepută mai degrabă ca un rezervor electoral decât ca o parte esențială a națiunii.
Referindu-se la percepția publică asupra românilor plecați peste hotare, candidatul coaliției a transmis că nu crede în ideea existenței a două Românii. A admis că se poate vorbi metaforic despre „cealaltă Românie”, dar a insistat că, dincolo de distanțe și diferențe, diaspora este parte integrantă din România.
„Diaspora este un capitol special. Nu pentru că diaspora e întotdeauna un subiect în campaniile electorale. Diaspora, să fim serioşi, a fost abordată până acum, mai ales ca rezervor electoral. Unii, mai abili, au făcut-o mai devreme decât campaniile electorale, şi au cules şi probabil vor mai culege roade, alţii mai puţini.(…)
Eu nu cred că există două Românii. Eu cred că putem vorbi doar metaforic de cealaltă Românie. Diaspora, cu acest termen discutabil şi, sigur, cu aplicarea lui istorică diferită, românii de peste hotare, milioanele de români de peste hotare, nu sunt altă Românie. Sunt pur şi simplu România îndepărtată, România de atâtea ori risipită, dar sunt, în egală măsură ca şi noi, România”, a transmis Antonescu.
Politicianul a atras atenția asupra faptului că, în discursul politic, se fac numeroase simulări fanteziste privind o eventuală revenire în țară a câtorva milioane de români, în funcție de ce guvern sau președinte se află la putere.
El a criticat ipocrizia unor lideri care, atunci când sunt în opoziție, deplâng lipsa de măsuri pentru românii din diaspora, dar nu acționează concret atunci când se află la guvernare.
„Ideea, din punctul meu de vedere, şi cred că asta este o idee de schimbare, este cum lucrăm împreună. Noi de aici, ei de acolo, pentru că aceia care vor să se-ntoarcă, să o poată face, pentru că aceia care vor să fie români în alte părţi, să o poată face fără a înceta să fie români”, a spus Crin Antonescu.
Ilie Bolojan: Președintele trebuie să inspire încredere și să unească societatea
La evenimentul de lansare a programului lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale 2025, a participat și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
Acesta a vorbit despre trăsăturile esențiale pe care trebuie să le aibă viitorul președinte într-un context politic complicat.
„Sunt aici într-o dublă calitate, în cea de preşedinte interimar al României, dar şi de cetăţean al ţării noastre. Şi de două luni, de aproape două luni de când exercit această funcţie, am înţeles că, din interior mai ales, că preşedintele ţării noastre are nevoie de trei lucruri importante.
Are nevoie de înţelepciune pentru ca să reprezinte cu demnitate România în exterior, în aşa fel încât să fim o ţară de încredere, o ţară respectată.
Are nevoie de colaborare, pentru că fără o colaborare între cele două centre de putere, care înseamnă Preşedinţia, Guvernul şi majoritatea parlamentară, nu se pot face reforme, nu se pot crea infrastructuri, nu poţi crea condiţii pentru prosperitate.
Şi are nevoie să fie un om decent, care îi respectă pe români de adevăratelea, care poate recâştiga încrederea în instituţii şi limita divizările din societate”, a declarat Ilie Bolojan.
Oficialul a spus că, din postura de cetățean, are încredere că Antonescu poate răspunde acestor cerințe ale funcției.
„În calitate de cetăţean, am încredere în Crin Antonescu şi am încredere că poate să fie un astfel de preşedinte, să ducă ţara noastră înainte”, a încheiat președintele interimar.
