Fostul finanţator al clubului Dinamo, Cristian Borcea, a fost adus vineri seara la sediul DIICOT, unde a fost audiat mai multe ore, după care procurorii au decis ca el să fie cercetat în libertate, sub control judiciar pe cauţiune. Aceasta a fost stabilită la două milioane de lei.

DIICOT susţine că, în intervalul ianuarie 2010 – octombrie 2013, o grupare a acţionat coordonat, pe două circuite fictive, în scopul înregistrării în contabilitate de cheltuieli nereale (ce a avut drept rezultat denaturarea masei impozabile cu consecinţa sustragerii de la plata unor taxe şi impozite către bugetul de stat) şi spălării sumelor de bani astfel rezultate, prin intermediul unor contracte fictive de prestări servicii, comision, achiziţii nereale sau transferuri financiare interne/externe. 

Grupul infracţional a fost constituit de către Vitalie Burcă, Dmitry Grigoryev (fost vicepreşedinte şi chief financial officer la Rompetrol Group) şi Sergey Vassilyev, activitatea acestuia fiind sprijinită, printre alţii, de Zhakenov Askar (fost chief information officer la Rompetrol Group). 

În acest mecanism evazionist au fost implicaţi şi reprezentanţii unor societăţi beneficiare (care aveau relaţii contractuale cu firme din grupul Rompetrol), printre care şi Cristian Borcea. 

Aceştia sunt suspectaţi că, prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţineau, au încheiat în scop evazionist contracte fictive printr-un circuit de tranzacţionare, disimulând transferul banilor, sume care ulterior (din dispoziţia lui Dmitry Grigoriev, Sergey Vassilyev şi Vitalie Burcă) erau rulate succesiv „în cascadă” prin alte circuite financiare fictive, în scopul spălării şi în final al obţinerii sumelor respective. 

În urma verificărilor efectuate de DIICOT a rezultat că societăţile comerciale controlate de către Vitalie Burcă, Dmitry Grigoryev şi Sergey Vassilyev, care aveau un comportament fiscal disimulat de tip fantomă, ar fi facturat în mod fictiv anumite achiziţii şi prestări servicii şi către alte societăţi comerciale. 

Conform Agerpres, în lanţul evazionist ar fi fost folosite pe mai multe paliere societăţi comerciale cu un comportament fiscal disimulat de tip fantomă, iar sumele de bani erau transferate succesiv prin conturile respectivelor societăţi, în scopul spălării acestora. 

Prejudiciul în acest caz se ridică la aproximativ 40 milioane de lei.