Potrivit declarațiilor lui Cristian Diaconescu, în cadrul negocierilor de la Riad, delegația rusă ar fi cerut retragerea NATO din statele est-europene, însă SUA ar fi respins această solicitare. El a descris acest moment ca fiind unul „dramatic”, subliniind că Rusia urmărește fie să câștige un ascendent strategic asupra SUA, fie să determine o divizare în relațiile transatlantice.
Dmitri Peskov a reacționat după mesajul lui Cristian Diaconescu
Diaconescu a precizat, de asemenea, că Rusia speră ca Washingtonul să convingă aliații europeni să retragă garanțiile de securitate NATO pentru statele care au aderat după 1997, ceea ce ar însemna că România și alte țări est-europene nu ar mai beneficia de protecția militară a alianței.
Declarațiile sale au alarmat opinia publică, însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat categoric aceste informații. Potrivit acestuia, Rusia nu a solicitat retragerea NATO din Europa de Est, ci și-a reiterat preocuparea cu privire la extinderea continuă a infrastructurii militare a alianței spre granițele sale.
„Nu, nu este așa, acest lucru nu corespunde realității. Poziția noastră este că avansarea infrastructurii militare a NATO în câteva valuri – în curând aproape al zecelea val – în direcția frontierelor noastre ne îngrijorează. Această poziție a noastră este bine-cunoscută tuturor, ea nu este un secret pentru nimeni”, a afirmat Peskov, potrivit Rador Radio România.
Clarificările ulterioare
După ce afirmațiile inițiale ale lui Diaconescu au fost contestate, acesta a revenit asupra declarațiilor sale, precizând că se referea, de fapt, la solicitările formulate de Rusia în 2022. La acea vreme, Vladimir Putin ceruse ca NATO să își retragă garanțiile de securitate pentru statele est-europene care au aderat după 1997, însă această solicitare a fost respinsă atât de SUA, cât și de partenerii europeni.
„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi.
Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoaștere unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor”, a susținut Diaconescu.
În ciuda clarificărilor, Diaconescu a recunoscut că România nu are garanții absolute că asemenea solicitări nu vor mai fi făcute sau că situația de securitate nu se poate schimba. Totuși, el a subliniat că SUA nu s-au abătut de la angajamentele asumate în cadrul parteneriatului strategic și că garanțiile de securitate NATO pentru România rămân intacte.
