Nu sunt motive care să sugereze o schimbare importantă a poziției Americii în ceea ce privește securitatea
Șeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, a dat asigurări că nu există motive care să sugereze o schimbare majoră a poziţiei Americii în domeniul securităţii şi apărării, nici în ceea ce priveşte România, nici în cazul altor state europene. El a menţionat că nu există riscuri sau ameninţări în ceea ce priveşte ruperea relaţiei transatlantice.
În legătură cu întrebarea dacă România este prinsă între Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite ale Americii, oficialul român a explicat că Europa îşi va asuma mai multă responsabilitate în ceea ce priveşte securitatea politică şi militară, dar nu va face acest lucru singură.
România, a spus el, este alături de partenerii săi europeni şi transatlantici. Deşi pot apărea anumite semnale publice pe fondul intereselor legate de războiul hibrid, în prezent nu există motive de îngrijorare în ceea ce priveşte poziţia României. Nu sunt dileme sau conflicte între România şi Statele Unite ale Americii. Relaţia cu SUA este esenţială pentru coaliţia internaţională, iar dialogul transatlantic funcţionează în continuare.
„Europa îşi va creşte nivelul de asumare în ceea ce priveşte securitatea politico-militară, dar nu singură. Şi România este alături de partenerii săi, spaţiul european. transatlantic, repet, dincolo de anumite semnale publice, care apar şi pe interese care ţin încă o dată de războiul hibrid, nu pot să spun decât că în acest moment nu există elemente de preocupare în legătură cu România.
Nu suntem la mijlocul unor dileme. Nu există clivaje între această coaliţie de voinţă şi Statele Unite. De fapt, se reiterează în discuţia europeană şi nu numai, sunt şi alte state care sunt asociate acestei coaliţii de voinţă, faptul că relaţia cu Statele Unite este esenţială, este extrem de importantă, iar dialogul transatlantic funcţionează astăzi când vorbim.
În acest moment, din punct de vedere al dialogului de fond, nu există argumente în legătură cu o schimbare majoră a poziţionării americane în chestiune de securitate şi de apărare, nici în ceea ce priveşte România, nici legat de alte state europene. Deci, după părerea mea, astfel de declaraţii trebuie să luate ca atare. Nu pot să adaug decât faptul că nu există vreun risc, ameninţare în ceea ce priveşte ruperea relaţiei transatlantice”, a zis el în cadrul unei intervenții TV.
Întrebat dacă este există riscul retragerii trupelor americane din România, acesta a răspuns:
„Nu. Astăzi când discutăm nu există o astfel de posibilitate.”
România face parte dintr-o coaliţie internaţională de sprijin pentru Ucraina
Cristian Diaconescu a spus că România face parte dintr-o coaliţie internaţională de sprijin pentru Ucraina. Scopul acesteia nu este doar trimiterea de trupe de menţinere a păcii. El a clarificat că România nu va trimite forţe militare în Ucraina, dar va continua să sprijine ţara prin alte mijloace, având un rol activ în asigurarea securităţii regiunii.
România a participat la toate întâlnirile coaliţiei şi că se lucrează la un pachet de garanţii de securitate pentru Ucraina. În continuare, România va sprijini Ucraina, dar nu cu trupe, ci prin alte contribuţii, cum ar fi sprijinul în creşterea capacităţilor militare ale statelor europene şi cooperarea regională.
În legătură cu implicarea SUA, el a spus că există discuţii cu Statele Unite, iar atunci când planul va fi finalizat, va deveni public. Conform lui, nu există probleme majore în cadrul NATO care să afecteze unitatea alianţei în sprijinul Ucrainei.
„România este prezentă în această coaliţie voluntară, care este însă mult mai elaborată decât în legătură cu desfăşurarea trupelor, eventuala desfăşurare a trupelor în Ucraina. Nu, nu vom trimite forţe militare. Contribuţia noastră ca şi hub regional va fi însă una extrem de hotărâtă, având în vedere, evident, probleme de securitate care privesc Ucraina, care în continuare va fi sprijinită de această coaliţie de voinţă, cuprinde state din Noua Zeelandă, Australia până în Islanda, plus state membre ale Uniunii Europene şi ale alianţei Nord-Atlantice. Deci perspectiva geografică a unui suport al comunităţii internaţionale privind Ucraina este clară, dar, repet, vor fi contribuţii efective, concrete.
Am participat la absolut toate întâlnirile acestei coaliţii, la cel mai înalt nivel şi se vor identifica o serie de elemente care intră în pachetul de garanţii de securitate pentru Ucraina. Repet, din punct de vedere al României, nu se pune problema trimite de trupe. Indiferent cine va fi preşedinte, o asumare în legătură cu securitatea şi stabilitatea flancului estic pe de-o parte şi în ceea ce priveşte Ucraina vor reprezenta responsabilităţi cât se poate de clare, dar aportul nostru nu este în trupe.
În alte elemente. A existat o practică bine pusă la punct în anii anteriori, sprijinul spre Ucraina a fost unul efectiv, îl vom continua. Nu trebuie uitat un lucru, practic se discută în ceea ce priveşte creşterea capacităţilor militare ale statelor europene, o cooperare regională din acest punct de vedere şi sprijinul pentru Ucraina.
Se discută cu Statele Unite în această perioadă. În mod evident, canalele de comunicare, inclusiv din perspectiva noastră, sunt operaţionale. Evident, în momentul în care acest plan va fi finalizat din punct de vedere al decizii, atunci va deveni şi public.
Deocamdată, sigur, sunt anumite variante, tocmai şi legate de categoriile de implicare ale statelor, pentru că, de exemplu, flancul estic este mult mai aproape de zona de război, alte state ceva mai departe, dar din punct de vedere al determinării, vă asigur, nu există astăzi probleme care să genereze clivaje mai ales în interiorul NATO, de care mod categoric Federaţia Rusă s-ar folosi”, a spus oficialul român.
