Fără greșeală, putem spune că Pistol este cel mai profesionist și eficient șef al acestei instituții.

Cel mai important proiect implementat în 2023

Cristian Pistol spune că Inelul de Centură al Capitalei (la profil de autostradă), cunoscut sub denumirea A0, cu cele două sectoare Sud, respectiv Nord, este un proiect extrem de important atât la nivel național (prin asigurarea transportului de mărfuri și persoane între A2 și A1) cât și la nivelul Bucureștiului, inclusiv zonele limitrofe.

“Aș sublinia că aproximativ 25% din Produsul Intern Brut (PIB) al României este concentrat la nivelul acestei regiuni București –Ilfov. Pe întreg sectorul sudic, în lungime de peste 51 de km, trebuie să se circule în regim de autostrada la finalul acestui an.

Pe lotul 1, Gina – Vidra, în lungime de aproximativ 17 km, stadiul fizic al lucrărilor este de aproape 89%, astfel încât în scurt timp se deschide traficul și vom putea circula pe cei peste 33 de km de autostrada între Vidra și Bragadiru.

Cei aproximativ 16 km ai lotului 2, Vidra – Bragadiru, au fost recepționați încă de anul trecut, iar în prezent se circulă pe 9 km pe sectorul cuprins între DN5 și DN6, până la finalizare lucrărilor de pe lotul 1.

Pe lotul 3 al A0 Sud (Bragadiru – Joița), cu o lungime de aproape 18 km, stadiul fizic al lucrărilor este de doar 58,10%.

Recent, pe acest lot, a început montarea grinzilor pasajului de la nodul dintre A0 și A1, etapă de construcție care în acest moment nu presupune închiderea circulației pe A1”, punctează Pistol.

Cristian Pistol: E nevoie de mobilizare

Antreprenorul grec de pe acest lot trebuie să se mobilizeze mult mai bine pentru a finaliza lucrările în acest an, așa cum s-a angajat.

De asemenea, deschiderea circulației pe lotul 3 este extrem de importantă pentru că doar așa se va putea asigura continuitatea pe întregul semi-inel sudic al A0 (51,19 km), între A1 (București- Pitești) și A2 (București- Constanța).

Pe toate cele patru loturi ale sectorului de Nord, în  lungime de aproape 50 de km, avem constructori care se află în diverse stadii de execuție.

Pe lotul 1, Joița – Corbeanca (17,5 km), ordinul pentru etapa de proiectare a fost dat în data de 16.10.2023.

Ce e nou la Afumați

Antreprenorul Asocierea Impresa Pizzarotti&SPA – Pizzarotti SA – Retter Projectmanagement SRL are termen contractual de finalizare a lucrărilor 34 de luni (12 luni proiectare, 22 de luni execuție).

Cei 19 km ai lotului 2, Corbeanca – Afumați, au fost recepționați la finalul anului trecut când au fost deschiși circulației 10 km pe sectorul cuprins între DN1 și A3.

„Lotul 3, Afumați – Pantelimon (aproximativ 9 km), este în etapa de proiectare, dar autorizația de construire a doi km din acest lot a fost emisă în data de 13 martie 2024. După construcția acestor doi km se va putea circula pe 21 de km, asigurându-se astfel descărcarea circulației de pe autostradă în DN2. Mă refer aici la toți ce 19 km ai lotului 2 al A0 Nord la care se adaugă acești doi km construiți mai devreme decât prevede contractul semnat pentru execuția întregului lot 3 al A0 Nord. În plus, după emiterea acordului de mediu revizuit, în data de12 martie, antreprenorul român al lotului 4 (Pantelimon – Glina) are la rândul său front de lucru pe toți cei 4,5 km”, declară Cristian Pistol.

În acest moment stadiul fizic al lucrărilor pe acest lot este de 14%.

A0 reprezintă este un proiect de infrastructură rutieră extrem de important a cărui valoare totală este de aproximativ 5 miliarde de lei fără TVA.

Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră?

Fără discuție, este autostrada Sibiu – Pitești.

Construcția aceste autostrăzi este extrem de importantă, nu doar pentru România, ci și pentru economia europeană. Autostrada Sibiu – Pitești este deosebit de relevantă pentru desfășurarea traficului pe Coridorul IV Pan European, deoarece asigură la nivel funcțional o traversare de la Vest la Est a teritoriului național.

De asemenea, este și prima legătură cu rețeaua rutieră europeană care traversează Munții Carpați. Acest obiectiv al României și al Uniunii Europene este așteptat de mai bine de trei decenii de către români.

La momentul finalizării, autostrada Sibiu-Pitești va avea 122,11 km și va completa coridorul 4 Pan European pe A1.

Primii 13,17 km ai acestei autostrăzi, între Sibiu și Boița au fost deschiși circulației în decembrie 2022.

Secțiunea 2, Boița – Cornetu (31,33 km) este în etapa finală de Proiectare și anul acesta va începe construcția primilor kilometri ai acestei secțiuni care are termen contractual de finalizare anul 2028.

Aceeași situație este și în derularea contractului pentru  construcția secțiunii 3, Cornetu – Tigveni (37,40 km).

Se avansează rapid

Secțiunea 4, Tigveni – Curtea de Argeș, (9,86 km.) este în plin șantier, stadiul fizic a ajuns la 25,5%, iar termenul contractual de finalizare este anul 2027.

Aici au început forajele pentru construcția celebrului tunel Momaia în lungime de 1,35 km. Acest tunel este compus din două galerii în lungime totală de 2,7 km.

Săpăturile la tunel au ajuns la 415 m în galeria dreaptă și la 285 m în galeria stângă, fiind excavați până acum, din cele două galerii, peste 110.000 mc.

Forarea piloților a ajuns la un stadiu de 77%.

Pentru terasamente au fost săpați peste 320.000 mc.

În baza de producție au fost realizate primele 2 grinzi, urmând să înceapă și execuția de predale și alte elemente prefabricate necesare acestui proiect.

Lucrările pe secțiunea 5, Curtea de Argeș – Pitești (30,35 km), au ajuns la un stadiu fizic de 63 % și chiar dacă termenul contractual de finalizare a lucrărilor este 2025, sper ca la finalul acestui an să fie posibilă deschiderea circulației și pe primii km de autostrada ai acestei secțiuni.

Valoarea totală a acestei investiții este de 13,57 miliarde lei fără TVA.

Care sunt proiectele prevăzute pentru 2024?

În prezent avem în derulare contracte (proiectare și execuție) pentru construcția a 740,4 km de drum de mare viteză, după cum urmează:

Autostrada A3 ( Autostrada Transilvania)

– secțiunile Nădășelu – Mihăiești (16,80 km) și Mihăiești – Zimbor (13,26 km);

– secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km);

Autostrada A0 (Autostrada de Centură a Capitalei)

– lot 1- sud (Glina – Vidra): 16,93 km;

– lot 3- sud (Bragadiru – Joița): 17,96 km;

– lot 1- nord (Joița – Corbeanca): 17,5 km;

– lot 3 – nord (Afumați – Pantelimon): 8,6 km;

– lot 4 – nord (Pantelimon – Glina): 4,47 km;

DEx12 (Craiova – Pitești)

– tronson 1 (17,7 km);

– tronson 4 (31,82 km);

Autostrada A7 (Autostrada Moldovei)

Secțiunea Ploiești – Buzău

– lotul 1 (Dumbrava – Mizil): 21 km;

– lotul 2 (Mizil – Pietroasele): 28,35 km;

– lotul 3 (Pietroasele – Buzău): 13,9 km;

Secțiunea Buzău – Focșani

– tronsonul 1 (Buzău – Vadu Pașii): 4,6 km;

– tronsonul 2 (Vadu Pașii – Râmnicu Sărat): 30,8 km;

– tronsonul 3 (Râmnicu Sărat – Mândrești Munteni): 36,1 km;

– tronsonul 4 (Mândrești Munteni – Focșani):10,94 km;

Secțiunea Focșani – Bacău

– lotul 1 (Focșani – Domnești Târg): 35,6 km;

– lotul 2 (Domnești Târg – Răcăciuni): 38,78 km;

– lotul 3 (Răcăciuni – Bacău): 21,52 km;

Secțiunea Bacău – Pașcani

– lotul 1 (Săucești – Trifești): 30,3 km.;

– lotul 2 (Trifești – Gherăești): 18,99 km;

– lotul 3 (Mircești – Pașcani): 28,09 km;

 

Drumul expres care asigură legătura dintre Centura Oradea și Autostrada A3 (Biharia): 13 km;

A1 (Autostrada Sibiu – Pitești)

– secțiunea 2 (Boița – Cornetu): 31,33 km;

– secțiunea 3 (Cornetu – Tigveni): 37,40 km;

– secțiunea 4 (Tigveni – Curtea de Argeș): 9,86 km.;

– secțiunea 5 (Curtea de Argeș – Pitești): 30,35 km;

 

A1 (Autostrada Lugoj – Deva, secțiunile E și D): 9,13 km.;

DEx Brăila – Galați: 10,76 km.

Autostrada Sibiu – Făgăraș

– tronsonul 1 (Boița – Mârșa): 14,25 km;

– tronsonul 2 (Avrig – Arpașu de Jos): 19,92 km;

– tronsonul 3 (Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus): 17,61 km;

– tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus – Făgăraș): 16,26 km.;

 

A8 (Autostrada Unirii)

– secțiunea Târgu Mureș – Miercurea Nirajului: 24,4 km;

– secțiunea Leghin – Târgu Neamț: 29,9 km.

Marele tunel

Anul acesta estimăm că vom semna și cel mai mare contract de infrastructură rutieră din istoria României, între Poarta Sălajului și Nușfalău, inclusiv tunelul Meseș, în lungime de 41 km.

Valoarea estimată a acestui contract, ultimul din Autostrada Transilvania, este se 7, 48 miliarde lei fără TVA.

Vorbim de o lucrare extrem de complexă ce implică execuția faimosului Tunel Meseș (cu două galerii) în lungime de 2,89 km și cu 2 benzi de circulație pe sens, precum și construcția a 65 de viaducte, poduri și pasaje.

Durata de realizare a contractului este de 78 de luni dintre care 18 luni destinate proiectării și 60 execuției, iar sursa de finanțare va fi asigurată din Fonduri Europene Nerambursabile.

Tot anul acesta vor fi dați în trafic și primii kilometri din A7 (Autostrada Moldovei) finanțați prin PNRR și începere proiectarea primelor loturi din A8 (Autostrada Unirii).

Pe autostrada Unirii, care leagă regiunile istorice ale Moldovei și Transilvaniei (denumită A8), avem contracte deja semnate pentru capetele acestei autostrăzi (secțiunea Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (24,4 km) și Secțiunea Leghin – Târgu Neamț (29,9 km.).

18 proiecte finanțate prin PNRR

În prezent, pentru secțiunea Miercurea Nirajului – Leghin (156,8 km), parte din A8, sunt în pregătire documentațiile tehnice pentru lansarea licitațiilor de proiectare și execuție a primelor două loturi (Lot 1b: Miercurea Nirajului – Sărățeni/Sovata – 23.4 km, Lot 2c: Pipirig – Leghin – 17 km) din cele șase existente. Pentru celelalte 4 loturi sunt în curs de semnare contractele pentru auditul de siguranță rutieră.

Practic, în acest moment, sunt semnate toate cele 18 proiecte finanțate prin PNRR (412,46 km), cu o valoare însumată de 27,7 miliarde lei (fără TVA):

În luna februarie am lansat si licitația pentru execuția lucrărilor de construcție a DX 12, Arad-Oradea, parte a coridorului celor trei mări (Marea Baltică,  Marea Neagră, Marea Egee).

Pentru toți cei 120,47 km ai acestui Drum Expres contractele necesare construcției celor 3 loturi au o valoare totală estimată de 8,5 miliarde de lei (fără TVA):

-Lotul 1 (33,7 km), la care se adaugă drumul de legătură dintre DN 79 și Salonta (5,3 km).

-Lotul 2 (39,7 km), la care se adaugă drumul de legătură până la granița cu Ungaria (10 km)

-Lotul 3 (47,07 km), la care se adaugă drumul de legătură cu zona industrială Arad Vest (2,9 km)

Construcția este finanțată prin Programul Transport 2021-2027, iar fiecare contract trebuie finalizat în maximum 24 de luni. Contractele prevăd și construcția a 12 noduri rutiere, 4 Centre de Întreținere și Coordonare și 86 de poduri și pasaje.

Până la finalul anului 2030 avem în vedere deschiderea a încă cel puțin 1742,61 km de drum de mare viteză care se vor adăuga celor 1071,45 km existenți. Vom ajunge astfel la un total de minimul 2814,06 km drumuri de mare viteză (autostrăzi și drumuri expres).

Pentru a exemplifica prezint următoarele date:

Exemple absolute

Autostrăzi (1.486,26 km)

A0 (Autostrada de Centură a Capitalei): 65,46 km.

A1 (Sibiu – Pitești): 108,94 km.

A1 (Margina – Holdea): 9,13 km.

A3 (Autostrada Transilvania): 97,2 km.

A3 (Codlea – Cristian): 6 km.

A7 (Ploiești – Pașcani): 319 km.

A7 (Pașcani – Siret): 118,03 km.

A8 (Autostrada Unirii): 304,1 km.

A13 (Sibiu – Făgăraș): 68 km.

Autostrada Craiova – Filiași: 47,4 km.

Autostrada Nordului: 335 km.

 

Drumuri expres (256,35 km)

DEx Oradea – A3: 13 km.

DEx Arad – Oradea: 120,47 km.

DEx Filiași – Târgu Jiu: 62,6 km.

DEx Craiova – Pitești: 49,52 km.

DEx Brăila – Galați: 10,76 km.

Cele mai mari provocări din ultimul an?

Cea mai mare provocare a fost gestionarea concomitentă a celor mai complexe proiecte de infrastructura din istoria României.

Ar fi bine să amintim că toate proiectele de infrastructură rutieră mare derulate de CNAIR beneficiază de finanțare europeană prin diverse programe (POIM, PT, PNRR, etc.). În acest context, amintim faptul că până în anul 2027, România va beneficia de fonduri europene de 14,3 miliarde euro pentru investiții în infrastructura de transport rutier, din care 5,4 miliarde euro vor proveni din Programul Transport (PT) 2021-2027, 5,1 miliarde euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 3,8 miliarde euro din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și 200 de milioane de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF).

La nivel de investiții avem în proiectare și execuție aproximativ 740 km și în pregătire aproximativ 2.000 km.

Lucrări de întreținere, reabilitare și modernizare, inclusiv lucrări în regie proprie, se realizează pe aproximativ 18.000 km, din care aproximativ 1071,45 km de infrastructură de mare viteză. Practic aceste activități trebuie monitorizate în detaliu și gestionate în paralel astfel încât rețeaua rutieră națională să se dezvolte coerent și constant, la cele mai înalte standarde, dar să fie și menținută în parametrii tehnici funcționali.

Cu ochii pe buget

Dar provocarea cu adevărat important este asigurarea bugetului necesar, precum și utilizarea acestuia pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere naționale.

Pot spune că în mandatul meu am reușit să fac schimbări spectaculoase în acest sens.

Vă prezint în continuare cifrele din ultimii 8 ani:

Din totalul bugetului alocat pe anul 2016, respectiv 3,miliarde de lei, s-au cheltuit 2,7 miliarde de lei.

În anul 2017, din totalul bugetului alocat, respectiv 2,11 miliarde de lei, CNAIR a cheltuit 2 miliarde.

În anii ce au urmat situația a fost puțin mai echilibrată între nivelul bugetului alocat și cel real cheltuit.

În 2018, vorbim de o suma de 2,21 miliarde și de o sumă de 2,14 miliarde cheltuiți, pe când în 2019 vorbim de o suma de 3,68 miliarde lei alocați și de o sumă de 3,6 miliarde cheltuiți.

În anul 2020 din bugetul de 4,96 și au fost cheltuiți 4,8 miliarde lei.

În anul 2021 sumele bugetare alocate au crescut la 6,51 miliarde lei iar CNAIR a reușit să folosească integral banii alocați.

2022 este o premieră din acest punct de vedere, bugetul alocat inițial fiind de peste 10 miliarde lei și majorat la rectificările de pe parcursul anului. Astfel la sfârșitul anului 2022 suma cheltuită integral a fost de 10,48 miliarde lei.

2023 este un câștig real pentru alocările bugetare pentru domeniul infrastructurii, bugetul alocat pe tot parcursul anului fiind de 12,63 miliarde lei. Și acest buget a fost utilizat în totalitate.

Anul acesta bugetul alocat inițial este de 12,3 miliarde lei, dar sunt sigur că suma va crește după rectificarea bugetară.

Provocări în relația cu administrația locală sau centrală?

Având în vedere că infrastructura rutieră se întinde pe mari suprafețe, ne-am intersectat cu majoritatea autorităților centrale și locale.

Mă refer aici la Primarii, Consilii Județene, Autorități de mediu, deținători de utilități și multe altele.

Dar prin strategia dialogului și a bunei colaborări pe care am abordat-o, am găsit deschidere, susținere și sprijin din partea majorității acestor autorități.

Până la urma toți ne dorim dezvoltarea României.

Bineînțeles că susținerea din partea ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu, dar și din partea premierilor, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, a fost esențială pentru succesul proiectelor.

Sfat pentru tineri

Munca, seriozitatea și dorința de a învăța sunt în opinia mea cei trei piloni definitorii pentru o carieră într-o companie de anvergura CNAIR.

Bineînțeles că pentru a ajunge la nivel de vârf este nevoie în plus de vocație și de experiență.

Care vor fi cele mai importante schimbări

Mă gândesc la schimbări în bine. O infrastructură modernă de mare viteză care va lega toate regiunile istorice ale țării dar și Romania de infrastructura europeană.

Aceasta infrastructură va aduce pe de o parte siguranță, confort și timpi mai scurți de deplasarea iar pe de altă parte o dezvoltare economică din ce în ce mai accelerată.

Bani. Ce vă spune acest cuvânt?

Investiții, dezvoltare și siguranță. Fără bani nu putem avea aceste elemente.

Proiectele noastre costă într-adevăr miliarde de euro, dar fiecare euro investit aduce în economie 2,5 euro. Practic rata de multiplicare economică este de 250%.

Acest lucru înseamnă conectivitate, înseamnă atragere de capacități de producție, înseamnă turism. Deci toate atuurile unei economii puternice.

La această întrebare vreau să mai fac o precizare, importantă din punctul meu de vedere:

Suntem companie pe profit dar încercăm să investim în întreținerea infrastructurii toate sumele de bani pe care le încasăm. Ca atare la sfârșitul anului profitul este simbolic. Și consider că aceasta este abordarea corectă.