Cristian Popa, BNR, a declarat că nivelul crescut al dobânzilor este o consecință a îngrijorărilor privind situația economică și politică din România. În ultimele zile s-a observat o scădere a lichidității interbancare pe fondul acestor incertitudini.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a explicat că incertitudinile politice sporite, amplificate de rezultatele surprinzătoare ale scrutinului electoral, s-au suprapus peste vulnerabilitățile macroeconomice existente, ducând la tensionarea condițiilor financiar-monetare.
Creșterea nivelului dobânzilor în piață reflectă îngrijorările în creștere ale finanțatorilor internaționali față de situația economică și politică din România.
„Creşterea nivelului dobânzilor din piaţă este o consecinţă directă a creşterii semnificative a incertitudinii şi a nervozităţii în rândurile finanţatorilor internaţionali ai ţării. Am observat în ultimele zile o scădere a lichidităţii interbancare pe fondul acestor incertitudini mai ample.
De asemenea, s-a observat o deteriorare a fluxurilor de capital, acestea revărsându-se, intrările de valută au devenit ieşiri, pe acelaşi fond de tensionare şi percepţie înrăutăţită a pieţelor internaţionale asupra României. Aceste evoluţii s-au dus pe dobânzi, au dus la creşterea dobânzilor din piaţa şi implicit la niveluri mai ridicate ale ROBOR”, a declarat Cristian Popa.
Cristian Popa, despre factori care influențează creșterea dobânzilor
Conform lui Cristian Popa, nivelul dobânzilor din piață a crescut ca urmare a:
- Scăderii lichidității interbancare: Finanțatorii internaționali devin mai reticenți, ceea ce reduce fluxurile de capital și generează ieșiri nete de valută.
- Volatilității crescute pe piețele financiare internaționale: Percepția negativă asupra României este alimentată de incertitudinile politice și economice.
- Dezechilibrelor macroeconomice: Deficitul bugetar ridicat și deficitele de cont curent și comercial necesită finanțare externă, amplificând vulnerabilitățile economice.
„Observăm o deteriorare/tensionare a condiţiilor financiar-monetare, ce vine dinspre pieţele financiare internaţionale, din nivelul mai ridicat de preocupare al acestora, mai exact pe fondul incertitudinilor politice sporite.
Incertitudinea şi volatilitatea iniţiale asociate procesului electoral au fost extinse şi amplificate de surprizele scrutinului electoral, totul suprapunându-se peste vulnerabilităţile şi dezechilibrele macroeconomice ample preexistente, semnalizate în multiple rânduri de Banca Naţionala a României: deficit bugetar ridicat şi deficitele de cont curent şi comercial mari, ce necesită finanţare”, a explicat, pentru Agerpres, Cristian Popa.
Evoluția indicelui ROBOR
Creșterea dobânzilor este reflectată de evoluția indicilor ROBOR și IRCC:
- ROBOR la trei luni (relevant pentru creditele de consum în lei cu dobândă variabilă) a crescut la 5,87% pe an, față de 5,81% în ședința precedentă.
- ROBOR la șase luni (utilizat în calculul dobânzilor pentru creditele ipotecare în lei) a urcat la 5,92% pe an, de la 5,87%.
- ROBOR la 12 luni a ajuns la 5,96%, comparativ cu 5,92% anterior.
La începutul anului, ROBOR la trei luni era 6,21%, ceea ce indică o scădere ușoară pe termen lung, dar o volatilitate crescută pe termen scurt.
În paralel, IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorilor), calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor interbancare, a crescut la 5,99% pe an în trimestrul II 2024, față de 5,86% în trimestrul anterior.
Introducerea OUG 19/2019, care a stabilit IRCC ca indice de referință pentru creditele de consum, a fost menită să reducă volatilitatea dobânzilor în comparație cu ROBOR. Totuși, creșterea IRCC indică o presiune continuă asupra costurilor de creditare pentru consumatori.