România riscă să intre într-o perioadă de stagnare economică
Cristian Popa a vorbit despre riscul ca România să intre într-o perioadă de stagnare economică şi pierdere a competitivităţii, dacă se va continua cu un model economic nesustenabil. Atenție! Aceasta este opinia sa personală și nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României (BNR).
România se află într-un moment critic al procesului de convergență. Există riscul stagnării economice dacă modelul de creștere economică va continua să fie bazat în mare parte pe consum și îndatorare, fără investiții în tehnologie, reforme și inovație. Deși până acum nivelul datoriei publice raportat la PIB a fost relativ scăzut, ritmul de creștere al acesteia trebuie monitorizat cu mare atenție.
Potrivit lui, o gestionare prudentă a datoriei este esențială pentru a evita vulnerabilități similare celor din țările din Sudul Europei. Consolidarea fiscală este absolut necesară. România a progresat semnificativ, crescând de la 25% la 75% din media Uniunii Europene (UE), datorită reformelor structurale, capitalului și utilizării eficiente a resurselor. Totuși, pentru a avansa mai departe, țara trebuie să accelereze inovația, să liberalizeze economia și să încurajeze acumularea de capital.
„Ne aflăm într-o etapă critică a procesului de convergenţă. Dacă vom urma un model economic nesustenabil, caracterizat de creştere bazată predominant pe consum şi îndatorare, fără investiţii în tehnologie, reforme şi inovaţie, riscăm să intrăm într-o perioadă de stagnare economică şi pierdere a competitivităţii.
Până acum, ţara noastră a beneficiat de un nivel relativ scăzut al datoriei publice raportat la PIB, însă dinamica nivelului îndatorării necesită o atenţie sporită. Creşterea datoriei trebuie gestionată cu prudenţă, pentru a evita acumularea unor vulnerabilităţi similare celor din Sudul Europei. Astfel, consolidarea fiscală este imperios necesară.
De la 25% la 75% din media UE, progresul a fost impulsionat de reforme structurale, capital şi eficientizarea utilizării resurselor existente. Însă, pentru a face pasul următor, România trebuie să accelereze ritmul inovării, să liberalizeze economia şi să susţină acumularea de capital.”
Prioritatea principală ar trebui să fie creșterea productivității muncii
În opinia sa, prioritatea principală ar trebui să fie creșterea productivității muncii. Acest lucru s-ar putea realiza prin tehnologizare, automatizare și inovare. Totuși, el a remarcat cu regret că România rămâne mereu la coada clasamentelor în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea.
Mediul privat are nevoie de un ecosistem care să încurajeze inițiativa, nu să o îngrădească prin birocrație, taxe mari și reglementări imprevizibile. Succesul ar trebui susținut, nu descurajat prin supraimpozitare. În viziunea sa, reducerea barierelor administrative, un cadru fiscal stabil și o competiție economică sănătoasă sunt vitale pentru atragerea investițiilor și stimularea inovației.
„În plus, mediul privat are nevoie de un ecosistem în care iniţiativa să fie încurajată, nu îngrădită de birocraţie, taxe şi reglementări impredictibile. Succesul trebuie susţinut, nu descurajat prin taxare. Reducerea barierelor administrative, un cadru fiscal stabil şi o competiţie economică sănătoasă sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi stimularea inovaţiei.
Mai multă libertate economică şi un stat care facilitează, nu împiedică, sunt ingredientele unei creşteri economice sustenabile. De asemenea, fondurile europene trebuie valorificate inteligent, pentru că nu vom beneficia de ele la nesfârşit”, a explicat el.
Pe măsură ce România se apropie de media UE, ritmul convergenței încetinește
Dacă în anul 2000 PIB-ul pe cap de locuitor al României era la doar 26% din media UE (ajustat la paritatea puterii de cumpărare), în 2023 ajunsese la 80%, conform datelor Eurostat.
Practic, România a reușit să reducă decalajul față de media europeană cu aproximativ două puncte procentuale pe an. Acest progres s-a bazat pe accesul la piața unică europeană, pe investiții străine directe, pe îmbunătățirea instituțiilor și pe utilizarea mai eficientă a forței de muncă bine pregătite, dar anterior insuficient valorificate.
Totuși, pe măsură ce România se apropie de media UE, ritmul convergenței încetinește, la fel cum ultima etapă a procesului de reducere a inflației este întotdeauna cea mai dificilă. Modelul economic bazat pe forță de muncă ieftină nu mai este sustenabil. Creșterea economică trebuie să vină din productivitate, nu din costuri reduse deoarece salariile au crescut, populația este în scădere din cauza demografiei nefavorabile. Prețurile mari la energie pun presiune pe competitivitate.
„Practic, în acest interval, România a redus decalajul faţă de media europeană cu aproximativ două puncte procentuale pe an. Această ascensiune s-a bazat pe accesul la piaţa unică, pe influxul de investiţii străine directe (ISD), pe îmbunătăţirea cadrului instituţional şi pe valorificarea unei forţe de muncă bine pregătite, dar anterior ineficient utilizate. Însă, pe măsură ce ne apropiem de media europeană, ritmul convergenţei încetineşte.
Asemenea procesului de dezinflaţie, ultima parte a drumului este cea mai complicată. Modelul bazat pe forţă de muncă ieftină îşi atinge limitele: de acum înainte creşterea economică trebuie să vină din productivitate, nu din avantajul costurilor reduse. Salariile au crescut, demografia devine tot mai nefavorabilă, iar preţurile ridicate la energie exercită o presiune tot mai mare asupra competitivităţii.
Astfel apare riscul convergenţei incomplete, un fenomen similar cu ceea ce economiştii numesc ”capcana venitului mediu”. În acest scenariu, o economie reuşeşte să reducă iniţial decalajele de venit, dar nu poate susţine acest progres pe termen lung, existând posibilitatea de stagnare economică sau chiar regres”, a precizat Cristian Popa.