Cristian Terheş, mesaj dur pe tema legilor justiţiei: Se condamna singuri

Sursa: Inquam Photos, Octav Ganea

Proiectul legilor justiţiei, aflat în prezent în Parlament, este criticat dur de către europarlamentarul Cristian Terheş. Ce spune aceste despre modul în care politicienii ar încerca să influenţeze mersul justiţiei din România?

Critici dure lansate de către europarlamentarul Cristian Terheş la adresa modului în care sunt tratate legile justiţiei în Parlament.

Un nou scandal legat de legile justiţiei! Ce acuze aduce Cristian Terheş?

Terheş afirmă că, săptămâna aceasta, senatorii şi deputaţii au votat în Comisia Comună o formă a legilor justiţiei ce va duce spre noi culmi ale abuzurilor în aşa numita „luptă împotriva coruptiei”.

„Anii „cătuşiadei” au fost doar încălzirea, focul de atunci fiind doar pentru „reglarea tirului””, scrie eurodeputatul într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, duminică dimineaţă.

„Pentru asta a fost, de fapt, nevoie de desființarea SIIJ, de supunerea Curții Constituționale prin deciziile CJUE la sesizarea judecătorilor Rezist și acum, în punctul final, de „securizarea” legilor justiției, prin anularea verificărilor acoperiţilor din justiție, concomitent cu abrogarea abaterii disciplinare reprezentate de nerespectarea deciziilor CCR”, mai afirmă Cristian Terheş în mesajul său, care reprezintă, de fapt, şi o critică adusă politicienilor din PNL şi PSD.

Mesajul integral al lui Cristian Terheş

„PNL si PSD si-au votat condamnarea pentru a face pe plac capriciilor mincinosilor Predoiu si Cazanciuc

Senatorii si deputatii au votat pe 13.10.2022 in Comisia Comuna o forma a legilor justitiei ce va duce spre noi culmi ale abuzurilor in asa numita „lupta impotriva coruptiei”, sub pretextul careia orice politician, om de afaceri, primar, functionar etc. va putea fi anchetat si condamnat fara a mai beneficia in mod real de dreptul la un proces echitabil.

Daca iresponsabilii din PSD si PNL nu au invatat nimic din modul in care s-a dus lupta „impotriva coruptiei” pe plan intern anii trecuti, vor plati in anii urmatori pretul „luptei” la un nivel mult mai inalt. Anii „catusiadei” au fost doar incalzirea, focul de atunci fiind doar pentru „reglarea tirului”.

Pentru asta a fost, de fapt, nevoie de desfiintarea SIIJ, de supunerea Curtii Constitutionale prin deciziile CJUE la sesizarea judecatorilor Rezist si acum, in punctul final, de „securizarea” legilor justitiei, prin anularea verificarilor acoperitilor din justitie, concomitent cu abrogarea abaterii disciplinare reprezentate de nerespectarea deciziilor CCR.

Voi explica in cele ce urmeaza consecintele votului asupra legilor justitiei, pentru ca nici un parlamentar sa nu poata spune ca nu a stiut ce voteaza.

  1. Lupta impotriva coruptiei din perioada „campului tactic”

Pentru cei ce deja au uitat, asa numita lupta impotriva coruptiei a insemnat in Romania un sir ingrozitor de abuzuri, in care anchetele se faceau, ca pe vremea Securitatii comuniste, prin ofiteri ai serviciilor secrete si in baza unor acte secrete – protocoale si hotarari CSAT –, pe baza a mii de mandate de siguranta nationala emise anual, cu o instanta suprema transformata in „partener de incredere” al DNA, cu complete de judecata conduse ilegal de Stanciu, cu plicuri galbene adresate securistilor imbracati in robe de judecatori, cu complete de judecata constituite ilegal etc.

Toate aceste metode ingrozitoare au fost nu doar acceptate de „partenerii” europeni, dar aplaudate indelung de acestia la scena deschisa, in timp ce poporul gemea sub aceste abuzuri.

Curtea Constitutionala a avut un rol esential in aducerea tarii in parametrii democratiei si a statului de drept, stopand abuzurile si reafirmand importanta respectarii Constitutiei, a legii si drepturilor si libertatilor fundamentale intr-un stat democratic.

Desi supusa unor presiuni extraordinare, de la atacuri agresive si sustinute in presa de casa a securistilor pana la arestarea si umilirea unui judecator constitutional, Curtea Constitutionala a rezistat: a scos securistii din justitiei, a impus ca judecata sa fie facuta de complete desemnate strict in baza legii, a impus respectarea stricta a normelor de procedura si a drepturilor procesuale ale tuturor partilor din procesele penale.

  1. Implicarea CJUE pentru lipsirea de efecte a deciziilor CCR, primul pas pentru revenirea la „catusiada” si disolutia statului roman

In mai 2019, mai multe instante din Romania au sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene pentru a decide daca „în temeiul dreptului Uniunii, pot lăsa neaplicate anumite decizii pronunțate de Curtea Constituțională între anii 2016 și 2019, și anume Decizia nr. 51/2016 din 16 februarie 2016 (cauza C 379/19), Decizia nr. 302/2017 din 4 mai 2017 (cauza C 379/19), Decizia nr. 685/2018 din 7 noiembrie 2018 (cauzele C 357/19, C 547/19 și C 840/19), Decizia nr. 26/2019 din 16 ianuarie 2019 (cauza C 379/19), precum și Decizia nr. 417/2019 din 3 iulie 2019 (cauzele C 811/19 și C 840/19)”.

Acesti judecatori, care au jurat sa respecte Constitutia si sa apere drepturile si libertatile oamenilor, au atacat TOATE deciziile CCR ce au restabilit normalitatea, ordinea de drept si democratia in Romania.

Cand s-au judecat aceste cauze am fost in sala, fiind singurul europarlamentar prezent la proces. Am vazut cum s-a pus problema si cum tradatorul Catalin Predoiu a subminat Romania. Despre asta voi mai scrie.

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=512472922710766&id=340832756541451

CJUE, prin hotararea data pe data de 21 decembrie 2021, a decis ca judecatorii romani pot sa lase neaplicate ORICE dispozitii interne, inclusiv decizii ale Curtii Constitutionale, daca apreciaza ca acestea aduc atingere „intereselor financiare ale Uniunii”.

In par. 181 al deciziei, CJUE arata ca „În ceea ce privește obligațiile care decurg din articolul 325 alineatul (1) TFUE, această dispoziție impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective”.

In acest context, este important de inteles ce inseamna „activitate ilegala” si ca normele procesuale interne, garantarea drepturilor fundamentale asa cum acestea sunt prevazute de legile interne si de Constitutie, nu mai au nici o valoare daca un judecator considera ca acestea prezinta „un risc de impunitate sistemic”, adica, mai direct, daca ar avea ca efect achitarea.

Cum a zis un judecator celebru in vremea catusiadei, e „one way ticket” spre puscarie.

a) Ce inseamna „activitate ilegala” in sensul dat de CJUE si direct aplicabil in Romania: Par. 181 -189 din Hotararea CJUE din 12.12.2021

PIn paragrafele respective se arata ca:

„(…) noțiunea menționată de „activitate ilegală” acoperă printre altele orice act de corupție al funcționarilor sau orice abuz în serviciu din partea acestora care poate aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii (…). În acest context, prezintă o importanță redusă dacă actele de corupție se materializează într o acțiune sau într o omisiune a funcționarului vizat (…) de exemplu, omisiunea unui funcționar de a efectua controalele și verificările necesare pentru cheltuielile acoperite din bugetul Uniunii sau autorizarea unor cheltuieli NECORESPUNZĂTOARE ori INCORECTE din fondurile Uniunii.”

„Curtea a statuat deja că inclusiv ABATERILE CARE NU AU UN IMPACT FINANCIAR PRECIS pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii (…). În consecință (…) poate acoperi nu numai fapte care cauzează efectiv o pierdere de resurse proprii, ci și TENTATIVA DE COMITERE A UNOR ASEMENEA FAPTE”.

Pentru Romania, lucrurile sunt si mai grave: „Or, obligația de a lupta în mod efectiv împotriva corupției și în special a CORUPȚIEI LA NIVEL ÎNALT, care decurge din obiectivele de referință prezentate în anexa la Decizia 2006/928 coroborate cu angajamentele specifice ale României, nu se limitează doar la cazurile de corupție care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii”.

Pe intelesul tuturor, abuzul in serviciu e fix apa de ploaie in raport de cele de mai sus: trebuie sanctionata TENTATIVA la abuz in serviciu, ceea ce Curtea Constitutionala a decis, foarte just de altfel, ca nu e posibil in dreptul intern.

Mai mult, trebuie sanctionata nu doar nelegalitatea unor masuri, ci si OPORTUNITATEA acestora (cheltuieli necorespunzatoare), fapte care nu au un impact financiar PRECIS, adica cele care doar ar fi putut avea etc.

Practic, cu basca, fara basca, tot puscaria ii va paste pe toti cei ce vor deveni iarasi tinte, indiferent ca sunt: parlamentari, ministri, oameni de afaceri mici sau mari, sau simpli oameni, „pagube colaterale”.

b) Cum se vor aplica normele procesuale interne de catre judecatorii nationali

Pe scurt, asa cum vor vrea muschii judecatorului, pentru ca CJUE le-a spus sa vegheze la drepturile fundamentale, dar nu foarte tare, ca nu cumva aplicarea normelor de procedura interne sa duca la vreo achitare: „(…) nu scuteste instanța de trimitere de verificarea respectării necesare a drepturilor fundamentale garantate la articolul 47 din cartă, FĂRĂ CA ACEASTĂ INSTANȚĂ SĂ POATĂ APLICA UN STANDARD NAȚIONAL DE PROTECȚIE a drepturilor fundamentale care să implice un asemenea risc sistemic de impunitate”. – par. 213 din hotarare.

In plan european, aceste aberatii pregatesc anularea libertatii si a drepturiloe fundamentale in numele „apararii intereselor financiare ale Uniunii” prin metoda catuselor.

Romania va fi prima pe lista, ca aici au fost deja experminetate cu succes astfel de mijloace si metode staliniste.

In concret, primele victime vor fi sclavetii din PSD si PNL, cei au votat sa faca din nou posibile in Romania astfel de mecanisme pur totalitare, iar dupa ei vor urma restul oamenilor.

Va aduc aminte ca artizanul acestor modificari anti-nationale si anti-constitutionale din legile justitie, respectiv Catalin Predoiu, este acelasi care a implementat „noi coduri”, care in cazul celui penal si, mai ales, de procedura penala, a produs abuzuri de neimaginat intr-o democratie.

Catalin Predoiu si-a luat aplauzele de la ambasade, in timp ce mii de oameni au fost nenorociti, unii murind sau fiind distrusi pe viata in urma acestor proceduri abuzive. Sangele lor nevinovat, insa, striga pentru dreptate, iar aceasta va veni peste capul tuturor celor care au permis si promovat asemenea abuzuri.

  1. Lipsirea deciziilor Curtii Constitutionale de efecte pe plan intern

Toate aceste aberatii construite de CJUE s-ar lovi in Romania de obligativitatea deciziilor CCR, de aceea se vrea abrogarea abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR.

Din acest motiv judecatorii aflati sub comanda straina au si sesizat CJUE, pentru ca deciziile CCR ii incurcau foarte tare. Acum e liber la arbitrariu, judecatorii devenind independenti fata de lege si de Constitutie, adica liberi sa se comporte abuziv si arbitrar.

Miza e enorma, intre votul de la Camera Deputatilor, unde situatia a fost salvata macar partial, si votul de la Senat, unde abaterea a fost abrogata cu totul, fiind facute presiuni imense.

Am aflat ca Predoiu si Cazanciuc au fost varfuri de lance ale acestor presiuni, inducandu-le membrilor Comisiei ideea ca, daca aceasta abatere nu va fi abrogata, nu vom intra in Schengen, vom ramane cu MCV si vom pierde miliarde de EURO din PNRR. O aberatie, insa, cu un efect psihologic foarte puternica.

Dincolo de toate, daca un oficial roman accepta ca pretul intrarii in Schengen este abandonarea Curtii Constitutionale si a suveranitatii Romaniei, inseamna ca acel oficial e un tradator sau incompetent nenorocit si nu mai are ce cauta in acea functie publica.

  1. Reactivarea acoperitilor din justitie

Presedinta ICCJ si Consiliul Superior al Magistraturii, adica reprezentanta puterii judecatoresti si garantul independentei justitiei, s-au opus acestei abrogari, iar acesta este un semnal puternic dat in interiorul magistraturii.

Acesta e motivul pentru care, pe langa abrogarea acestei abateri, Predoiu si Cazanciuc vor sa „securizeze” partea de judecata, avand pentru asta nevoie de folosirea acoperitilor din justitie.

Problema este ca acesti magistrati acoperiti au devenit vulnerabili dupa modificarile din 2018 la legile justitiei, CSAT avand obligatia de a comunica rezultatul verificarilor oricarei persoane, ce avea apoi acces in justitie pentru contestarea rezultatului.

Ca atare, se puteau trezi ca un judecator, care nu e din campul tactic, chiar se apuca sa verifice rezultatul CSAT si sa ceara verificari suplimentare, fapt ce le vulnerabiliza enorm acoperitii, colaboratorii sau informatorii din randul judecatorilor.

Or, noua formulare a textului obliga CSAT sa trimita rezultatul verificarilor doar cand acesta confirma calitatea de acoperit al unui judecator sau procuror, adica niciodata, ca nu se asteapta nimeni sa isi descopere singuri acoperitii.

In concluzie, acoperitii sunt securizati, culoarele sunt pregatite, garantiile procesuale si drepturile fundamentale garantate de CCR sunt anulate, mai trebuie doar votate legile justitiei in forma dorita de Predoiu si Cazanciuc, agreate de conducerea PNL si PSD.

Fondurile PNNR urmeaza sa vina (cate vor veni), desigur strict legat tot de acest scenariu si de pregatirea in prealabil a noului „camp tactic”.

Orice functionar, om de afaceri, primar, consilier etc. ce va fi implicat in proiecte pe bani europeni, insa, trebuie sa fie pregatit sa isi dovedeasca in orice moment nevinovatia, ca nu se stie cand face ceva gresit sau a dorit ori putea sa fi facut ceva gresit. Nu vor mai exista scuze, la puscarie!

Pe scurt, cei din PSD si PNL se condamna singuri!

La urmatoarele alegeri, insa, acesti tradatori trebuie cu totii expulzati prin vot din orice functii publice. Romania trebuie condusa doar de persoane care respecta Constitutia Romaniei!”