In randul filologilor si analistilor media s-au conturat doua opinii. Unii spun ca „limba de lemn” a fost inlocuita, in ultimii ani, cu „limba de nisip”.
Altii considera ca asistam la un fenomen ireversibil de transformare a limbii romane. Toti sunt de acord insa ca televiziunea are un rol determinant in schimbarile suferite de limba romana.
Andreea Esca, Andreea Marin, Florin Calinescu, Stelian Tanase, Adrian Paunescu, Cristian Topescu, Marius Tuca nu sunt numai vedete de televiziune ci si, involuntar, „profesori de limba romana”. Modul cum ei pronunta cuvintele, cum le articuleaza devine pentru majoritatea telespectatorilor o norma. „Mi se pare ca limba romana se confrunta cu un fenomen grav, iar jurnalistii nu sunt straini de acesta.
Majoritatea celor care apar pe micul ecran folosesc un limbaj saracacios, stereotip, cu un vocabular de impor, de multe ori nejustificat” sustine Alex Stefanescu, membru al Consiliului de Administratie al televiziunii publice si redactor-sef al revistei Romania literara. Stefanescu adauga, insa, ca de stereotipia limbajului transmis telespectatorilor sunt vinovati in mare masura si politicienii.
Aceasta ultima idee este impartasita si de colegul sau, criticul literar Nicolae Manolescu, director la Romania lierara, care considera ca reprezentantii clasei politice continua sa cocheteze cu „limba de lemn” de dinainte de 1990. „Poate doar esenta lemnului difera!” Manolescu este de parere ca, in ultimul deceniu, ca niciodata in istoria sa, limba romana a avut de infruntat un fenomen cu care, la alta scara, s-a mai intalnit: un masiv import de cuvinte „recente”, pe care specialistii le numesc astfel pentru a le deosebi de neologisme.
Ioanitoaia si Paunescu vorbesc corect
Realizatorul emisiunii „Profesiunea mea, cultura” subliniaza ca era de asteptat sa se produca asa ceva, avand in vedere ca vocabularul nu cuprindea cuvinte referitoare la o serie de domenii si activitati care au patruns la noi: „Era inevitabil ce se intampla acum, o degradare a exprimarii. Ceea ce numim degradare sau depreciere, s-ar putea ca peste doar un deceniu sa devina norma.”
Ion Bogdan Lefter, presedintele Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania (ASPRO) si directorul revistei „Observator cultural”, ne-a declarat: „Notiunile de bine si de rau in materie de evolutie a limbajului sunt riscante pentru ca le utilizam din perspectiva a ceea ce ni se pare normal astazi, fara sa stim daca nu cumva abaterea care „ne zgarie” urechile nu va deveni maine o formula corecta.” Lefter sustine ca, prin natura sa, presa, in general, si televiziunea, in special, ruleaza cu frenezie limbajele actualitatii, contribuind cu extraordinara energie la evolutia limbilor nationale.
Impactul televiziunii este evident. Nicolae Manolescu spune: „In prezent, e greu de observat o limba foarte curata la oamenii de televiziune. Avantajul e clar de partea celor care au la baza filologia, precum Ovidiu Ionitoaia sau Adrian Paunescu.” Manolescu incearca o ierarhie: „Cele mai multe dintre vedetele actuale sunt vorbitori acceptabili de limba romana. Andreea Esca e un exemplu, chiar daca vor exista si pareri referitoare la pretiozitatea intonatiei sale. De asemenea, Florin Calinescu are un limbaj expresiv, chiar daca nu intotdeauna corect. La capatul opus, Marius Tuca si Ion Cristoiu vorbesc foarte prost, cu foarte multe abateri de la normele in vigoare.”
si Alex Stefanescu are un clasament: „Andreea Marin vorbeste corect limba romana, dar are un stil melodramatic, excesiv uneori. Andreea Esca aduce unele devieri de la modul traditional al pronuntiei unor cuvinte. Un personaj legendar mi se pare Cristian Topescu, care a impus un stil in publicistica sportiva. Am o parere foarte proasta despre Marius Tuca. El prezinta un inconfort evident in exprimarile sale.” Memorabile sunt, in viziunea lui Stefanescu, interventiile lui Tuca de genul „nu va ascundeti dupa plop ca macane” si „dati-o dracului de treaba”.
Laurentiu Ulici, critic literar si presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, afirma ca limba de lemn de pana in 1989 a fost inlocuita cu ceea ce el numeste „limba de nisip”, cea care mesteca totul si nu tine cont de reguli.
In opinia sa, moderatorul de succes al momentului este Adrian Paunescu, din punctul de vedere al limbii corect folosite. „Paunescu e un excelent vorbitor de romana, iar atunci cand greseste o si spune. Campionul absolut al cum nu trebuie vorbita limba romana este Dumitru Dragomir, presedintele Ligii de Fotbal. Dintre vedetele de televiziune, dupa parerea mea, Marius Tuca se afla la ani lumina departare in urma celorlati in materie de exprimare corecta.”
Cine se poate opune, totusi, degradarii limbii? Pot fi scoase de pe post vedetele care vorbesc prost, dar au o mare audienta? „Singura institutie care poate frana rapiditatea si profunzimea fenomenului ramane scoala”, afirma Nicolae Manolescu. Consiliul National al Audiovizualului (CNA), ai carui reprezentanti s-au plans chiar in acest an de limba vorbita in audiovizual, si Academia Romana nu pot impune „legi” de vorbire.
Totusi, Mircea Diaconu, membru CNA, intentioneaza sa deschida cat mai curand posibil o dezbatere publica pe aceasta tema, cu sprijinul Academiei si al societatii civile. Ion Bogdan Lefter nu agreeaza un top al vedetelor tv vorbitoare corect de limba romana. El spune ca frumusetea prezentatorilor de stiri nu tine cont neaparat de inteligenta, ceea ce le reduce grav calitatea prestatiilor. „Cea mai degradanta mi se pare predilectia pentru „latratul” stirilor, debitate in suvoaie dezagreabile si pentru cantatul lor, conform pronuntiei din alte limbi.”