Luni, 16 decembrie, Republica Moldova a intrat în stare de urgență energetică, o măsură aprobată de guvernul de la Chișinău și confirmată de Parlament pe 13 decembrie. Premierul Dorin Recean a subliniat necesitatea acestei măsuri ca răspuns la „riscurile majore” la adresa securității energetice și posibilele efecte umanitare în regiunea transnistreană.

Republica Moldova a intrat în stare de urgență energetică

Declarația lui Recean vine în contextul unei ierni extrem de dificile, cu prețuri la gaze în creștere și o situație instabilă în regiune, agravată de încheierea contractului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina la 31 decembrie.

Lipsa unei soluții clare pentru consumul de energie al Moldovei ar putea lăsa regiunea transnistreană fără gaz, complicând și mai mult balanța energetică a țării.

Dorin Recean
Sursă: Facebook, Dorin Recean

Recean semnalase, la sfârșitul lunii noiembrie, în ședința guvernului de la Chișinău, că „urmează o iarnă foarte grea”, avertisment adresat atât populației, cât și comunității internaționale, cu accent pe Uniunea Europeană.

Moldova achiziționează energie electrică din Transnistria, produsă din gaz rusesc, dar va trebui să găsească o sursă alternativă pentru a-și echilibra consumul propriu.

Situația poate fi atenuată doar prin importuri masive suplimentare de energie electrică din România și Ucraina, prin rețelele existente, sau prin achiziționarea de gaz transportat pe rute mai costisitoare.

În contextul regional al energiei, la București se anunță desființarea Ministerului Energiei, în mijlocul unei perioade de mari tensiuni și de incertitudini, accentuate și de perspectiva eliminării plafonării prețurilor.

Demiterile în lanț din instituțiile responsabile de gestionarea domeniului energiei au culminat cu schimbarea ministrului Victor Parlicov.

Vizita sa controversată în Rusia nu a adus clarificări privind livrările de gaze. Complicațiile istorice, rădăcini ale sistemului energetic din perioada URSS, au fost folosite în mod brutal în războiul hibrid la care participă Rusia, cu scopul de a menține regiunea transnistreană dependentă de gazul rusesc.

Un scut uman în războiul hibrid

Gazprom, în prezent, continuă să livreze gaz regiunii transnistrene, păstrând autoritățile separatiste în viață. Datoria inventată de 700 de milioane de dolari a Republicii Moldova este contestată de audituri internaționale care arată că aceasta s-a prescris.

Gazprom insistă ca Republica Moldova să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a permite tranzitul gazelor către Transnistria. Ucraina a refuzat această concesie, ceea ce ar putea duce la un colaps economic în regiunea transnistreană după 1 ianuarie 2025.
În fața acestei noi provocări, Republica Moldova are nevoie urgent de sprijin extern pentru a depăși criza energetică. Ministrul demis a declarat că ajutorul destinat populației din regiunea transnistreană ar trebui să fie integrat într-un plan mai amplu, un proiect de reintegrare a țării. Analiza realizată de Deutsche Welle estima că costul total al acestui proiect, desfășurat pe câțiva ani, ar ajunge la 1,3 miliarde de euro.
Rusia manipulează soarta populației din stânga Nistrului, amenințată de frig și transformată într-un scut uman în războiul hibrid cu autoritățile de la Chișinău. Guvernul moldovean urmează să anunțe cum va sprijini populația din regiunea transnistreană pentru a face față situației energetice, extrem de complicată pe ambele maluri ale Nistrului.

România, în acest context, este pregătită să sprijine Moldova cu resurse energetice pentru a preveni o criză umanitară, sprijinul fiind văzut ca o măsură necesară pentru stabilitatea regională.

Provocările energetice de iarnă

Starea de urgență instituită în Republica Moldova va dura 60 de zile, perioadă în care Comisia pentru Situații Excepționale va putea lua măsuri urgente pentru asigurarea resurselor energetice.

Premierul Recean a declarat:

„Trebuie să fie ultima iarnă din istoria țării în care să mai putem fi amenințați energetic”.

Pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale va putea lua măsuri urgente pentru alocarea de resurse financiare și coordonarea acțiunilor necesare pentru asigurarea resurselor energetice.

Sprijinul pentru populație se concretizează prin acordarea de compensații pentru energie în sezonul rece 2024-2025. Potrivit „Ziarului de gardă”, 237.382 de familii vor primi câte 800 de lei, iar 396.629 de gospodării vor beneficia de compensații între 300 și 800 de lei.

Bugetul total alocat pentru compensațiile din luna noiembrie este de 334 de milioane de lei moldovenești (echivalentul a circa 83,5 milioane de lei sau 16,7 milioane de euro).

Centralele de la Cuciurgan, pe malul stâng al Nistrului, vor avea un rol crucial în asigurarea unui sfert din consumul de energie al Moldovei. Situația devine și mai complicată pe fondul atacurilor repetate ale Rusiei asupra sistemului energetic ucrainean, înrăutățind și mai mult balanța regională a energiei.

Sprijinul extern pentru Moldova

Cel mai important furnizor de energie electrică din Republica Moldova este centrala termoelectrică de la Cuciurgan, situată în regiunea transnistreană. Aceasta asigură în prezent aproximativ 37% din consumul de energie electrică al țării. Prin sistarea livrărilor de gaze rusești către Transnistria, se va produce automat o scumpire semnificativă a energiei electrice pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului și va genera un dezechilibru major, motiv pentru care au fost instituite măsuri de urgență.

O treime din necesarul de energie provine din achizițiile de pe bursa de energie din România – OPCOM, precum și de la parteneri din România și Ucraina. Nuclearelectrica și Hidroelectrica au contractele principale de livrare, stabilite pe baze comerciale.

Restul de o treime din energia electrică este produsă în centralele de termoficare din Chișinău și Bălți. Problemele persistă în livrările contractate din Ucraina, al cărei sistem energetic este frecvent atacat de Rusia.

România este pregătită să sprijine Republica Moldova în fața crizei energetice, conform unui comunicat al Ministerului Energiei.

Ministrul Sebastian Burduja a subliniat importanța ajutorului din partea României și a Uniunii Europene pentru a preveni dependența Republicii Moldova de Rusia. Nuclearelectrica și Hidroelectrica sunt în contact cu Energocom pentru a analiza livrări suplimentare de energie electrică, iar România are o capacitate de import de 315 MW, ce urmează să crească cu 80 MW în săptămâna următoare.

Pentru aprovizionarea cu gaz, România este pregătită să extragă din stocuri în cazul în care livrările către regiunea transnistreană sunt afectate. Colaborarea între VestMoldTransGaz și Transgaz este esențială pentru atenuarea impactului crizei. România este pregătită să acopere un deficit de 600 MW, dacă centrala de la Cuciurgan nu mai produce energie pentru malul drept al Nistrului.

Desființarea Ministerului Energiei

Decizia de desființare a Ministerului Energiei din România apare ca o măsură pripită și în contradicție cu scopurile anunțate de noile majorități parlamentare.

Criza energetică din Republica Moldova și destabilizarea gravă a sistemului energetic al Ucrainei arată importanța acestor instituții pentru stabilitatea regională și capacitatea de a evalua corect riscurile actuale și viitoare.

Aceste măsuri urgente și sprijinul extern vor fi cruciale pentru traversarea acestei ierni grele și pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova în fața provocărilor provocate de politica expansivă a Rusiei.