Logan, Passat şi S klasse sunt maşinile care, în ciuda crizei, s-au menţinut pe primul loc la categoriile lor. În cazul Dacia, hotărâtor este preţul, în timp ce la Volkswagen şi Mercedes contează brandul.
Statistica vânzărilor de autoturisme pentru anul 2009, dată publicităţii de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), a confirmat, cum era de aşteptat, trendul descendent al vânzărilor. Mult mai importante însă sunt cifrele care arată modificările impuse de criză în comportamentul clienţilor români, relevate de analiza comparativă a statisticilor aferente ultimilor trei ani, adică anii dinaintea şi din timpul crizei.
În primul rând, este mai mult decât vizibil faptul că reducerea posibilităţilor de finanţare a împins clienţii fie către clase inferioare, fie către modele din segmentul dorit, dar cu echipări mai puţin pretenţioase. Aşa se face că, în timp ce cotele de piaţă aferente claselor superioare – D, E şi F – au scăzut de la un an la altul, segmentul compactelor (C) a câştigat, între 2007 şi 2009, aproape şase puncte procentuale. Scăderea clasei B este explicabilă doar prin reculul accentuat al vânzărilor Dacia. Marca autohtonă a realizat, în fiecare dintre cei trei ani analizaţi, peste 50% dintre vânzările de autoturisme din clasa menţionată. Creşterea cotei aferente maşinilor de oraş (A) este logică, având în vedere condiţiile de piaţă şi de trafic din România. Nu trebuie însă omis faptul că multe dintre maşinile de clasă A raportate ca vândute în 2009 au fost de fapt comercializate în afara ţării. La segmentul SUV, se observă o continuare a tendinţei de apreciere a cotei de la 6,61% în 2007 la 7,79% în 2009. Deşi majoritatea estimărilor anterioare ale comercianţilor prevedeau o creştere a vânzărilor de monovolume, nici acest segment de piaţă nu pare a fi rezistat crizei.
Putem trage aşadar concluzia că, în timp ce o parte a clienţilor clasei B au migrat către segmentul A, mulţi dintre cumpărătorii de maşini din segmentele mediu-superior şi executive şi-au redus pretenţiile şi au decis să cumpere maşini compacte, în vreme ce cumpărătorii de monovolume au preferat să achiziţioneze SUV-uri sau sedanuri.
Motoarele pe benzină trec în faţă
Cel puţin interesant este şi faptul că, în ciuda avalanşei de modele noi şi face-lifturi (peste 150) sosite pe piaţa românească în cei trei ani analizaţi, liderii claselor B, D şi F au rămas aceiaşi. Astfel, beneficiind de un preţ foarte atractiv, modelul Logan al celor de la Dacia a reuşit să se menţină pe primul loc, în ciuda unor concurenţi puternici care şi-au înnoit produsele. Este vorba despre Renault Symbol, Ford Fiesta sau Volkswagen Polo. De asemenea, liderul clasei D, Volkswagen Passat, a rămas neschimbat de ani buni. Cu toate acestea, concurenţi mai noi, precum Ford Mondeo, Toyota Avensis, Renault Laguna şi, mai ales, Opel Insignia, au început să câştige teren, iar acest fapt va grăbi cu siguranţă apariţia unui nou Passat.
În cazul clasei S de la Mercedes-Benz, al treilea model care şi-a păstrat poziţia de lider al segmentului din care face parte, trebuie luate în calcul atât faptul că maşina a beneficiat de mai multe elemente noi, cât şi creşterea calitativă a serviciilor postvânzare oferite de reprezentantul român al mărcii. Desigur, competiţia nu a stat pe loc, însă nici BMW seria 7 şi nici Audi A8 nu au reuşit să detroneze liderul segmentului de lux.
În restul segmentelor, liderii s-au schimbat. Unii, pe bună dreptate. Alţii, graţie vânzărilor efectuate în afara ţării, dar raportate în România.
O altă tendinţă în obiceiurile de cumpărare ale clienţilor români de autoturisme este trecerea de la propulsoarele diesel către cele alimentate cu benzină. Fără doar şi poate, motivaţia acestei modificări de trend este strâns legată de costurile mai mari de achiziţionare şi întreţinere pentru maşinile cu motoare diesel.
Pe val sunt autoturismele de oraş, compactele şi SUV-urile
Fondurile tot mai greu de găsit la finanţatori au împins clienţii către maşini mai ieftine decât cele dorite iniţial. Numai că, în timp ce unii au schimbat segmentul de piaţă, alţii au preferat să renunţe la unele echipamente.
