Preşedintele Federaţiei Ruse,Vladimir Putin, a subliniat că majoritatea cerealelor din Ucraina ajung în ţările Uniunii Europene şi nu în ţările sărace, motiv pentru care se impune schimbarea rutelor. Aceste cantităţi reprezintă doar o treime din cantităţile care trebuie livrate către ţările în curs de dezvoltare" a spus Putin şi a subliniat că punctele în care ajung cerealele trebuie limitate, subiect pe care-l va discuta cu preşedintele Tayyip Erdogan. De asemenea, Putin a declarat că există posibilitatea ca problema alimentară la nivel global să se acutizeze şi că se apropie o catastrofă umanitară.
După energie, acum Rusia pune pe masă şi atuul alimentar. Europa nu a găsit încă o cale pentru a face faţă frigului, dar se confruntă acum şi cu o criză alimentară. În luna noiembrie expiră acordul privind coridorul pentru cereale, intermediat de Turcia şi ONU.
Se aşteaptă ca la summit-ul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai, care va fi organizat în Uzbekistan, Tayyip Erdogan şi Putin să reevalueze condiţiile acordului privind transportul cerealelor. Printre cererile lui Vladimir Putin este şi cea legată de vânzarea cerealelor ruseşti. Nu contează ce se va discuta la summit, pentru că putem spune încă de pe acum că aceste condiţii nu vor în favoarea Europei. Hrana Europei se află în mâinile lui Erdogan şi Putin, transmite într-un editorial publicația Sabah.
SUA şi-au mai slăbit susţinerea faţă de Grecia
O reacţie la declaraţia preşedintelui Erdogan privind Grecia „Putem veni, pe neşteptate, într-o noapte” a venit, în mod natural, din partea SUA, care susţin Grecia. Departamentul de Stat al SUA, care susţine Grecia, noua favorită după PKK/YPG (YPG-Unităţile de Apărare a Poporului, aripa militară a PYD-n.trad.) a transmis că „Trebuie respectată şi apărată suveranitatea şi întegritatea teritorială a fiecărei ţări. Suveranitatea Greciei asupra acestor insule este inconstestabilă.”
Noi avem un singur lucru de spus Americii: „Ţineţi Grecia din scurt. S-ar putea să se producă un accident nedorit.”
Pe de altă parte, în politica internă se dezbate dacă extensiile politice ale PKK, care a căzut în dizgraţia Statelor Unite, vor primi sau nu un minister, precum şi candidatura lui Kılıçdaroğlu. Situaţia s-a complicat atât de tare la masa celor şase încât sunt unii care spun că dezbaterile vor continua până în ultimul moment, atunci când va fi anunţat numele candidatului la Instanţa Electorală Supremă. Iar motivul este foarte dramatic.
„Dacă vom anunţa devreme, candidatul nostru se va eroda” spun ei. Este oare atât de greu să ai curaj pentru a ieşi în faţa lui Recep Tayyip Erdogan, care şi-a anunţat candidatura acum aproprope 5 ani de zile, după alegerile din 24 iunie 2018, şi să spui „Eu sunt candidat.”
Însemnătatea turneului balcanic
Marţi, preşedintele Erdogan a început un turneu în Balcani. Ieri s-a aflat în Serbia, a doua etapă a acestei vizite importante care a început în Bosnia-Herţegovina. S-au făcut declaraţii importante privind volumul schimburilor comerciale reciproce. După părerea mea, cea mai importantă se referă la călătoria cu buletinul şi în Serbia, după Bosnia-Herţegovina.
Erdogan a dat răspunsuri surprinzătoare şi la întrebările legate de războiul dintre Rusia şi Ucraina. Mai mult, a spus că ceea ce s-a decis pentru a pune Rusia la colţ a generat o criză energetică şi de aprovizionare în întreaga lume. Şi a adus şi o critică Occidentului: „Trimiteţi Ucrainei rebuturi, nu arme.”
Balcanii sunt un spaţiu geopgrafic foarte important pentru noi. Este moştenirea lăsată de otomani Republicii Turcia. A avea grijă de acest spaţiu geografic este responsabilitatea noastră istorică. Menţinând bune relaţiile cu Bosnia-Herţegovina şi Serbia, preşedintele Erdogan încearcă să prevină naşterea unui conflict care ar putea izbucni în regiune.
Aşa cum s-a întâmplat şi în relaţiile dintre Rusia şi Ucraina, aceşti paşi din politica externă sunt foarte sensibili. Liderii din întreaga lume au multe de învăţat de la Erdogan în privinţa diplomaţiei.