Cerealele au devenit o armă puternică de război pentru Vladimir Putin. Blocada porturilor de la Marea Neagră împiedică exportul cerealelor recoltate în Ucraina, stârnind temeri în cele mai vulnerabile părți ale planetei.

Rusia și Ucraina exportau împreună 12% din totalul cerealelor vândute în lume

Țara invadată de Rusia este considerată unul dintre principalele grânare ale lumii. Kievul a exportat 27.000 de milioane de produse agricole în 2021. 90% din exporturi s-au făcut prin Marea Neagră, în special prin portul Odesa, ale cărui nave nu mai pot acum să transporte cereale.

În plus, atacurile rusești au făcut ca împrejurimile portului să fie pline de mine subacvatice, ceea ce face navigarea riscantă. Potrivit datelor de la think tank-ul Bruegel, Rusia și Ucraina exportau împreună 12% din totalul cerealelor vândute în lume, scrie La Razon.

Înainte de război, uleiul de floarea soarelui ucrainean reprezenta 49,6% la sută din volumul comerțului global. Porumbul reprezenta 15,3%, orzul, 12,6% și grâul, 10%. De asemenea, nu trebuie subestimate nici culturile rusești: procentul de grâu a fost de 24,1%; uleiul de floarea soarelui, 23,1%; floarea soarelui, 19,6% și orzul 14,2%.

În plus, Moscova este un exportator cheie de îngrășăminte agricole, dar a încetat să le comercializeze ca răspuns la sancțiunile impuse de SUA și UE. ONU estimează că 1,4 miliarde de oameni ar putea fi afectați de penuria de grâu și alte cereale în zone vulnerabile precum Orientul Mijlociu și Africa.

Restricţii la export, dar şi politici protecţioniste ale unor ţări precum India

Conform Bruegel, boom-ul prețurilor din cauza războiului a provocat deja restricții la export echivalente cu 16% din cerealele vândute la nivel global, ceea ce înseamnă că s-au depășit pragurile înregistrate la criza alimentară din 2007-2008.

La acestea se adaugă politicile protecționiste ale unor țări. De exemplu, India a decis să interzică complet exporturile de grâu la jumătatea lunii mai, determinând o creștere a prețului cu 6% în cele 24 de ore de la anunțarea măsurii.

Pentru a atenua situația, executivul comunitar a propus implementarea unor coridoare de transport feroviar, fluvial și rutier, care presupun rute alternative către porturile Mării Negre. Dar experții consideră că vorbim mai degrabă de intenții bune decât de soluții viabile. Un ac într-un car cu fân.

Ce rol ar putea juca România?

Potrivit lui Mike Lee, directorul firmei de consultanță Green Square Agro, chiar şi cu aceste rute alternative, doar o sumă echivalentă cu mai puțin de 20% din total poate fi scoasă din țară. Principala problemă este lipsa infrastructurii fizice.

O lipsă pentru care nu vede o soluție pe termen lung, scurt sau mediu.

„Investitorii privați nu vor risca să pună bani, iar autoritățile publice vor avea nevoie de ani de zile”, explică el, subliniind totodată că varianta transferului cerealelor în portul Constanța, din România, nu pare să aibă şanse de succes, din cauza capacităţii reduse a navelor.

Președintele francez Emmanuel Macron a mai propus revigorarea rutelor feroviare care leagă Odesa de Dunăre prin România, întrucât nu este încrezător că va ajunge la un pact cu Putin.

„Suntem în proces de a crea un fel de punct de legătură în care să putem exporta aceste cereale mult mai puternic, mai rapid și mai masiv decât facem astăzi”, a explicat președintele francez. În ciuda optimismului de la Elysée, surse diplomatice europene subliniază că ar fi foarte dificil. Înainte de război, Ucraina obișnuia să exporte între 5 și 6 milioane de tone cereale pe lună, în timp ce opțiunile care sunt acum pe masă au în vedere doar aproximativ două milioane de tone.

O misiune navală ar putea fi trimisă să escorteze cargourile ucrainene

Guvernul spaniol a anunțat, de asemenea, o inițiativă de a scoate 8.000 de tone de cereale din Ucraina. Acest proiect, condus de Spania și la care vor participa Polonia, Luxemburg și Franța, își propune să creeze un coridor feroviar care să lege Ucraina de porturile Tarragona, Barcelona și Cartagena.

O inițiativă cu un puternic conținut simbolic, dar de anvergură limitată, întrucât surse diplomatice estimează că numai în acest moment sunt blocate 20 de tone de cereale în portul Odesa.

În cadrul propunerilor care vizează coridoarele europene, capitalele au luat în considerare şi posibilitatea trimiterii unei misiuni navale care să faciliteze deblocarea porturilor şi să servească drept escortă cargourilor ucrainene care încearcă să plece din Marea Neagră.

Deși negocierile dintre Bruxelles, ONU și Moscova continuă, nu au fost încă anunțate măsuri concrete. Summitul NATO de la Madrid a abordat şi această problemă, dar fără a produce rezultate tangibile.