Anularea facilităţilor aprobate de fostul cabinet a fost una dintre primele decizii ale guvernului actual. „Relaxarea fiscală“ a dispărut chiar şi din discursul oficial, fiind înlocuită de îngrijorarea pentru veniturile bugetare.

Noul executiv a abrogat, încă din prima şedinţă, actul normativ prin care ar fi urmat să acorde facilităţi pentru mediul de afaceri, începånd din 2009, fără să anunţe că ar avea în vedere înlocuirea acestora cu un set nou de măsuri. Companiile vor resimţi în special efectele renunţării la diminuarea contribuţiilor sociale, pentru celelalte impozite şi taxe principale nefiind vizate iniţial reduceri sau scutiri.

Actul normativ promovat de fostul guvern prevedea o bonificaţie de 5% din cuantumul taxelor plătite cu cel puţin zece zile înainte de termen, acordarea unei prime de o mie de euro pentru firmele care angajau persoane aflate de cel puţin trei luni în şomaj, majorarea punctului de pensie de la 697,5 lei la 763,7 lei şi reducerea contribuţiilor de pensii pentru angajatori de la 1 decembrie 2009. Contribuţiile de pensii ar fi trebuit să scadă de la 28% la 27,5% pentru condiţii normale de muncă, de la 33% la 31% pentru condiţii deosebite şi de la 38% la 37% pentru condiţii speciale. Guvernul a menţinut modificările aduse Codului fiscal în decembrie anul trecut, iar potrivit oficialilor din Finanţe, nu se mai pune problema ca fiscalitatea să mai fie diminuată în acest an, din cauza constrångerilor bugetare.

Modificări menţinute în 2009

Principalele modificări ale Codului fiscal care vor fi în vigoare în 2009 se referă la impozitul pe venit şi pe profit. Din acest an, deducerile acordate atåt angajatului, cåt şi angajatorului pentru contribuţiile la sistemul de pensii facultative sunt dublate, de la 200 la 400 de euro. Totodată, deducerea pentru asigurările voluntare de sănătate este majorată de la 200 euro la 250 euro. Veniturile din dobånzi, precum şi cåştigurile pe piaţa de capital sunt scutite de impozit în 2009.

În domeniul impozitului pe profit, companiile îşi pot recupera pierderea fiscală într-o perioadă de şapte ani, faţă de cinci ani pånă în prezent. Prin urmare, pierderea fiscală anuală realizată începånd cu 2009 se va putea recupera din profiturile impozabile obţinute în următorii şapte ani, la fiecare termen de plată a impozitului.

Venituri subţiate

O facilitate pentru firme este de anul acesta deducerea suplimentară de 20% la calculul profitului impozabil a cheltuielilor pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, care se calculează trimestrial sau anual. De asemenea, dividendele reinvestite în societate sunt scutite de la plata impozitului de 16%. În 2009,  TVA pentru locuinţele noi cu suprafaţa mai mică de 120 de metri pătraţi şi mai ieftine de 100 de mii de euro este redus de la 19% la 5%. Executivul nu îşi mai poate permite să relaxeze fiscalitatea în acest an, iar deciziile adoptate pånă acum arată că principala preocupare este austeritatea bugetară, în condiţiile în care veniturile scad, fiind tot mai greu de colectat.

Guvernul este nevoit să contracareze dezechilibrul produs în 2008 în execuţia bugetară şi să asigure, în acest mod, mediul investiţional că indicatorii macroeconomici sunt sub control. „Datele pe care le avem în momentul de faţă sunt destul de proaste. Pe de o parte, deficitul bugetar se apropie de 5%, în condiţiile în care am avut o creştere economică de 8,3%. În ceea ce priveşte veniturile, la buget trebuiau să fie în jur de 50 miliarde euro şi sunt în jur de 43 miliarde euro“, a declarat premierul Emil Boc, precizånd că statul se confruntă cu imposibilitatea de plată a facturilor.

De la învestirea în funcţie, Executivul a luat mai multe decizii de limitare a cheltuielilor din sectorul public. Primele vizate au fost cheltuielile de personal care au crescut de şapte ori în ultimii opt ani. Numărul de posturi în instituţiile publice a fost îngheţat, salariile şefilor din companiile de stat au fost drastic diminuate, iar cumulul pensiei cu salariul în sistemul public a fost interzis. Acestea şi alte măsuri, cum ar fi neacordarea tichetelor de masă în instituţiile publice sau necompensarea tichetelor de călătorie pentru pensionari, ar trebui, potrivit calculelor Guvernului, să aducă o economie bugetară de cel puţin un miliard de euro. Prin reducerea severă a cheltuielilor, Guvernul intenţionează să atingă un deficit bugetar de 1,7-2% din PIB. Iniţial, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, îşi propunea un deficit de 1,7%, însă indicatorii macroeconomici au fost revizuiţi de două ori de la preluarea mandatului de către noul guvern, iar discuţiile privind elaborarea proiectului de buget abia au fost demarate, urmånd ca, în această săptămånă, să fie analizat de către Guvern în primă lectură.

«Datele pe care le avem în momentul de faţă sunt destul de proaste. Deficitul bugetar se apropie de 5%, în condiţiile în care am avut o creştere economică de 8,3%.»
Emil Boc, prim-ministrul Romåniei

PRIMA DE 1.000 DE EURO ar fi trebuit să fie acordată tuturor companiilor la angajarea unei persoane aflate în şomaj de cel puţin trei luni. A fost anulată de noul guvern

BONIFICAŢIA DE 5% trebuia să se acorde ca procentaj din cuantumul taxelor, pentru companiile care plătesc obligaţiile fiscale cu cel puţin zece zile înainte de termen. A fost abrogată

CONTRIBUŢII DE PENSII Contribuţiile de asigurări sociale de pensii pentru angajatori nu vor mai fi diminuate de la 1 decembrie 2009 cu 0,5% pentru condiţii normale de muncă şi cu 2% pentru condiţii deosebite.

CREŞTEREA PENSIILOR S-a renunţat la majorarea punctului de pensie de la 697,5 lei la 763,7 lei, care, conform promisiunilor, trebuia să se aplice începånd cu 1 ianuarie 2009.