Daniel Dăianu a explicat că România se confruntă cu un deficit bugetar de peste 8% din PIB și cu o datorie publică a cărei dimensiune este fără precedent în ultimele decenii. Acesta a reamintit că, în trecut, România a trecut printr-o criză de lichidități care risca să se transforme într-o criză de solvabilitate.
Daniel Dăianu spune că România se află într-o situație economică dificilă
La momentul respectiv, țara a beneficiat de un program major de asistență financiară din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, dar a fost nevoită să adopte măsuri dure de austeritate.
Dăianu a precizat că o situație similară s-ar putea repeta dacă nu se iau măsuri pentru corectarea treptată a deficitului bugetar și a cheltuielilor publice.
El a avertizat că, în lipsa unor acțiuni decisive, România ar putea ajunge să solicite din nou sprijin extern, ceea ce ar presupune măsuri mult mai dure decât cele aplicate în cadrul unui program de ajustare graduală.
„Statul român este în situația în care are de finanțat un deficit bugetar și de refinanțat o datorie publică ca dimensiune unice în ultimele decenii pentru că, de pildă, noi ne-am confruntat cu o situație financiară extrem de grea și țara era într-o criză de lichidități care se putea transforma într-una de solvență. Ne-a ajutat un program mare de asistență financiară, finanțatorii fiind Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană și am trecut prin ani grei, un program de austeritate, era inevitabil.
S-au făcut greșeli în politica economică așa cum acum a venit o notă de plată și cetățenii României vor plăti, fie că sunt întreprinzători, fie că sunt simpli cetățeni, cu venituri mai mari, cu venituri mai mici. Această notă de plată era inevitabilă, când ai deficit bugetar de peste opt la sută din PIB nu ai cum să continui cu un asemenea trai peste posibilități”, a explicat Daniel Dăianu la Antena 3.
Cetățenii României, indiferent de venituri, vor resimți consecințele acestor greșeli economice
Președintele Consiliului Fiscal a afirmat că cetățenii României, indiferent de venituri, vor resimți consecințele acestor greșeli economice. El a explicat că soluția nu este reducerea salariilor, ci limitarea creșterilor și a indexărilor, subliniind că inflația deja erodează veniturile în termeni reali. Potrivit acestuia, România trebuie să evite „un rău mai mare” prin adoptarea unor măsuri ferme care să prevină o criză de proporții.
Daniel Dăianu a menționat că, în 2025, ar trebui să fie revizuite cheltuielile de capital, care au crescut semnificativ în 2024 din cauza anului electoral. Deși astfel de reduceri ar putea genera nemulțumiri la nivel local, el consideră că cetățenii trebuie să înțeleagă importanța acestor ajustări pentru evitarea unei crize economice și financiare majore.
„Nu e vorba de reduceri de salarii, e vorba de a nu mai crește, de a nu mai indexa. E drept, cineva ar putea să spună că inflația e importantă și în gtermeni reali înseamnă venituri mai mici dar avem de ales între rău și foarte rău. Noi trebuie să evităm un foarte foarte rău și trebuie ca guvernarea să-și asume adoptarea de măsuri care să evite României dificultăți supreme care ar obliga alcătuirea unui pachet de asistență financiară, iar să vină, eventual, o troică care să ajute România.
Cu măsuri mai draconice decât cele care ar fi implicate de un program de corecție întins pe șapte ani. Ce se poate face în 2025, ce se mai poate face este să umblăm la cheltuielile de capital. În 2024, ele au crescut brusc. De ce? Fiindcă a fost an electoral. Asta a făcut ca ele să fie mari, eu cred că în 2025 ar trebui să fie revăzute pentru că am dacă reuși să reducem de aici, chiar și cu țipete în teritoriu, dar oamenii trebuie să înțeleagă”, a mai spus specialistul.
Rolul BNR și importanța fondurilor europene
În ceea ce privește soluțiile, Dăianu a subliniat că Banca Națională a României (BNR) a adoptat măsuri importante, dar nu poate rezolva problema bugetară a țării. El a insistat că viitoarele guverne trebuie să demonstreze inteligență politică și consecvență în aplicarea unui program de corecție graduală. Absorbția masivă a fondurilor europene este, în opinia sa, singura sursă sustenabilă de finanțare pentru reformele necesare.
Daniel Dăianu a concluzionat că România trebuie să acționeze cu prudență și să adopte măsuri care să asigure stabilitatea economică, chiar dacă vremurile sunt grele. El a subliniat importanța unei guvernări responsabile, care să evite crizele financiare majore și să mențină țara pe linia de plutire.
„Ce importă în ultimă instanță pentru cetățenii României este să se evite o criză mare economică și financiară, acestea sunt vremurile. Să facem în așa fel încât vremurile să nu fie peste noi, chiar dacă sunt foarte grele, vor fi poate și alte șocuri, va trebui să fim cu ochii, cu nasul, cu gura peste nivelul apei”, a conchis președintele Consiliului Fiscal.
Mulți s-au revoltat când au văzut prevederile din Ordonanța Austerității
Mulți s-au revoltat când au văzut prevederile din Ordonanța Austerității. Printre aceștia se află și consultantul fiscal Gabriel Biriș. Acesta este nemulțumit de faptul că decidenții nu răspund niciodată pentru deciziile proaste pe care le iau. De asemenea, consultantul a dat și exemple de măsuri corecte pe care Guvernul le putea lua pentru a acoperi gaura din buget.
„E vina decidenților politici, a miniștrilor, că miniștrii aprobă lucrurile astea. Noi ne-am obișnuit cu lipsa asta de responsabilitate totală. Vedem că ea continuă, că n-au învățat nimic din experiența acestei toamne electorale. Nu știu… Nici nu știu ce se poate zice… Eu vă spun că la Finanțe digitalizarea a fost degeaba.
Rezultatul digitalizării, pe lângă faptul că sunt mai puține venituri din TVA ca pondere în PIB, e că s-au ocupat oamenii cu tot felul de lucruri complet inutile. Nu ai ce să comentezi la o astfel de situație! Dacă ar exista cea mai mică urmă de responsabilitate și teamă de consecințe, nu s-ar întâmpla astfel de lucruri”, a declarat Gabriel Biriș la B1 TV.
Ulterior, acesta a explicat faptul că deficitul va fi chiar mai greu de ajustat după intrarea în vigoare a acestei Ordonanțe. Cu privire la „taxa pe stâlp”, Biriș a explicat că astfel de măsuri sunt „antieconomice”.
„Și frustrare și, Doamne ferește, extremism la putere, că oamenii deja s-au cam săturat de genul acesta de abordări. (…) Sunt măsuri antieconomice care nu pot fi susținute și, din păcate, oamenii ăștia nu răspund niciodată”, a subliniat consultantul.
