După eșecul lui Annegret Kramp-Karrenbauer (AKK) în încercarea ei de a prelua frâiele democrației creștine, succesiunea Angelei Merkel – care nu se va prezenta pentru un al patrulea mandat – reprezintă din nou principala variabilă care trebuie rezolvată în ecuația politică a Germaniei.

Criza generată de pandemie a eliminat toate acele discuții de pe ordinea de zi. Cursa pentru câștigarea președinției CDU, aflată încă în mâinile AKK, a fost amânată, la fel și decizia cu privire la cine va fi candidatul creștin-democrat la Cancelarie. Principalele nume, toți bărbați, au ajuns la un pact pentru a opri dezbaterea publică până la stabilizarea situației.

Gestionarea crizei a adus-o din nou în prima linie politică pe Merkel – care a petrecut luni întregi încercând să cedeze rolul de protagonist – şi a catapultat CDU la nivelurile de intenții de vot prevăzute înainte de ultimele alegeri federale din 2017. După câteva luni în care s-a aflat mod clar sub 30%, conservatorismul german ar obţine acum 40% din voturi dacă germanii ar fi chemaţi astăzi la urne.

După 15 ani la putere, cancelarul se bucură din nou de o enormă popularitate: potrivit celor mai recente sondaje ale televiziunii publice ZDF, peste 80% dintre cetățeni aprobă conducerea sa într-un moment de enormă presiune politică în faţa unor incertitudini generate de „cea mai mare provocare cu care se confruntă Germania de la cel de-al Doilea Război Mondial”, potrivit chiar spuselor Angelei Merkel. Totuşi, această enormă popularitate s-ar putea converti într-o problemă pentru CDU, dacă partidul nu va găsi în curând un înlocuitor convingător.

În ciuda armistiţiului politic provocat de coronavirus, congresul CDU programat la sfârșitul acestui an și numirea electorală din 2021 fac inevitabilă căutarea principalilor câștigători și perdanţi politici care au abandonat gestionarea pandemiei.

Doi candidați au devenit deosebit de relevanți în ultimele săptămâni: prim-ministrul Renaniei de Nord-Westfalia, Armin Laschet, și premierul statului liber Bavaria, Markus Söder; ambele state federale sunt cele mai afectate de coronavirus, astfel că gestionarea crizei de sănătate le-a acordat o relevanță deosebită. În timp ce Laschet și-a depus deja candidatura oficială pentru a prezida CDU, Söder asigură că nu are în plan să candideze pentru funcţia de cancelar. În ultimele zile, cei doi au fost protagoniştii unei curse pentru proeminență, creând suspiciuni că deja s-a redeschis cursa politică în sânul creștin-democraților.

Tânărul Jens Spahn, care susține oficial candidatura lui Laschet pentru a prezida CDU, este un alt câștigător al acestei crize; în calitate de ministru federal al Sănătății, a primit puteri excepționale în fața crizei de sănătate. Friedrich Merz și Norbert Röttgen, ceilalți doi candidați evidenţiaţi pentru a-i succeda lui AKK în fruntea CDU, au devenit, la rândul lor, victime: niciunul dintre ei nu deține în prezent funcții de responsabilitate, ceea ce i-a îndepărtat de prima linie politică.

Merz, considerat candidatul care divide şi inamicul istoric al lui Merkel, începe deja să acorde interviuri în mass-media. „Există o divergență de opinii din ce în ce mai mare în politica germană cu privire la mărimea restricțiilor”, a spus Merz miercurea trecută, într-o conferință video cu corespondenții străini. Armistiţiul politic pentru succesiunea lui Merkel se apropie de final.