Situaţia s-a dovedit în cele din urmă accesibilă, atunci când Grecia și creditorii săi au fost de acord cu o prelungire a pachetului de salvare. Ambele părți s-au declarat câștigătoare. Dar în curând situaţia a devenit clară în condiţiile în care cea mai grea luptă stă să înceapă.

Deși ministrul de finanțe Iannis Varoufakis dă interviuri aproape zilnic, pare din ce în ce clar ce vrea de fapt guvernul grec. O privire de ansamblu arată atitudinea Atena faţă de cele mai importante probleme și explică ce îndatoriri pot avea donatorii altor țări din zona euro.

Potrivit acordului de salvare, miniștrii de finanțe din zona euro au convenit să aloce Greciei 7,2 miliarde de euro rămase din programul de salvare curent numai în cazul în care guvernul elen elaborează propuneri detaliate de reformă, verificate de creditori. În cazul în care aceste propuneri de reformă sunt aprobate, tranşa va fi livrată Atenei până la sfârșitul lunii aprilie. Exact această perioadă reprezintă însă cheia discuţiilor, pentru că Grecia pare să rămână fără bani, asa încât urmează o perioadă foarte strânsă pentri guvernul elen.

Țara are trebuie să ramburseze împrumuturile în valoare de 1,5 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional în luna martie. Există, de asemenea câteva sute de milioane de euro în plăți reprezentând dobânzi, care trebuie returnate în următoarele săptămâni.

"Suntem încrezători că toate plățile vor fi efectuate în întregime, în special la FMI", a declarat ministrul de finanțe Iannis Varoufakis. Pentru a realiza acest lucru, guvernul grec dorește să acceseze o parte din suma de 7,2 miliarde de euro mai curând posibil – chiar și fără examinarea finală a propunerilor de reformă. Varoufakis are în vizor suma de 1,9 miliarde de euro, derivate din profiturile Băncii Centrale Europene. BCE a avut din 2010 obligațiuni grecești cumpărate la prețuri avantajoase, prin urmare s-a realizat profit. În al doilea pachet de salvare pentru Grecia s-a fost convenit în 2012 că acești bani ar trebui să revină Atenei.

Grecia este țara cea mai îndatorată ţară din Europa, cu datorii ce apasă asupra guvernului grec în valoare de 320 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă aproximativ 175% din producția economică anuală. Împrumuturile de urgență ale donatorilor internaționali au exacerbat această problemă. Deși s-a presupus inițial că Grecia ar putea să reducă datoria până în 2020 la 120% din producția economică, această variantă este considerată în prezent utopică. Pentru a rambursa datoria și de a plăti dobânda datorată, Grecia are nevoie de ajutor din exterior din nou.

Guvernul sub conducerea pe Alianţei de stânga SYRIZA a vrut de fapt la început să pună în aplicare o suspendare a datoriilor. "Toată lumea știe că povara datoriilor actuale Greciei fără un nou contract nu este durabilă", a declarat ministrul de finanțe Varoufakis încă la mijlocul lunii februarie în Der Spiegel. Varoufakis propune acum o transformare a datoriei existente.

Ce se întâmplă după luna iunie? FMI ar putea oferi Greciei alte câteva miliarde de euro până în martie 2016, dar tot nu ar trebui să fie suficient pentru a se îndeplini obligațiile de plată ale Greciei. Este clar că țara are nevoie de astfel de ajutor din nou.